Raluca Pancu
Raluca Pancu
15838 vizualizări 17 aug 2017

Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, înregistrată de România în al doilea trimestru al anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut  "este, în primul rând, o creştere bună", susţine Adrian Vasilescu, consilier de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

"România înaintează pe panta creşterii economice cu cea mai mare viteză din Uniunea Europeană. Sunt câteva cifre care merită să fie luate în considerare din comunicatul dat publicităţii de INS şi, în primul rând, cifra de dezvoltare a industriei. Vedem acolo că deşi această creştere economică are ca motor principal consumul, deci eu exclud expresia care este folosită des "se bazează numai pe consum" şi spun "are ca motor principal consumul" pentru că o creştere economică nu se poate baza numai pe consum, industria joacă un rol important şi creşte şi ea cu două cifre, 10% creştere în materie de industrie", a declarat, pentru Gândul, Adrian Vasilescu. 

România are "nevoie de recuperări", iar cuvântul "recuperare" este unul "de ordine pentru noi" având în vedere decalajele pe care le avem în raport cu ţările dezvoltate. Ce ne lipseşte totuşi?  "Al doilea pilon, absolut necesar al creşterii economice şi anume sustenabilitatea", arată Vasilescu.

"Asta ar fi expresia sănătăţii creşterii economice. Nu o avem, încă, şi trebuie să dăm bice în această privinţă că altfel vom face creştere economică fără să asigurăm şi necesara bunăstare", susţine consilierul de strategie în cadrul BNR.

 „Aproximativ două treimi din creştere este alimentată de consum: mâncăm, bem, ne schimbăm garderoba, cumpărăm produse (electrocasnice în special) şi călătorim. Într-adevăr, creşte şi cifra de afaceri din industrie (+10%) şi servicii (+8%), dar acestea contează prea puţin în formarea PIB. Cumparam mai mult decât producem, şi diferenţa se duce în importuri.”, a susţinut Iancu Guda, preşedintele asociaţiei analiştilor financiari-bancari, într-o postare pe Facebook. 

Creşterea economică este însoţita de majorarea deficitelor, a adăugat el, precizând că statul cheltuie mai mult decât încasează, iar acest decalaj creşte. Veniturile fiscale cresc mai lent decat prognoza (+4% fata de +7,5%), în timp ce cheltuielile publice cresc mult mai accelerat (salarii +20%, ajutoare sociale +10%). De asemenea, investiţiile străine scad pe fondul neîncrederii. 

„Am mai vazut acest film, a rulat cu alţi actori, aceeaşi piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanţele internationale sunt afectate de un şoc major aproape la fiecare 10 ani”, a concluzionat el. 

"Creşterea economică e bună şi pe consum, şi pe investiţii", este de părere şi  Andreea Paul, preşedinte al organizaţiei neguvernamentale INACO şi fost vicepreşedinte al PNL. "E necesară creşterea nivelului de trai în România inclusiv prin impulsionarea veniturilor românilor", însă nu într-un mod dezechilibrat, cu "creşteri salariale disproporţionate care nu au nicio legătură cu un sistem unitar corect, just, echilibrat de salarizare", a adăugat ea. 

"Când tu ai pensionari cu 120 de milioane pe lună şi altul cu 980 de lei pe lună, lucrurile nu funcţionează bine. Cel mai grav, în România, este că nu se discută despre creşterea progresului social în tandem cu creşterea competitivităţii. Nu există competitivitate economică la nivel global fără progres social. În următorii ani, lucrurile nu se arată roze. 2008 l-am trăit cu toţii, nu cred că l-au uitat românii", a declarat, pentru Gândul, Andreea Paul.

Cu toate acestea, alta ar fi întrebarea cheie, cel puţin în viziunea fostului deputat liberal, şi anume "ce facem cu această creştere economică şi cum o redistribuim în România?". Asta în contextul în care vorbim "despre o gestionare foarte slabă a uneia dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din Uniunea Europeană"  în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu 19% în primele şase luni ale acestui an în timp ce cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu 19,5%, iar cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu aproape 10%, potrivit Andreei Paul.

La toate acestea se adaugă colectarea deficitară a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat. "Pe primele şase luni noi avem aşa: o cădere a încasărilor la buget din impozitul pe profit cu 6%, avem o cădere a încasărilor din accize cu 7,6%, o scădere a încasărilor din TVA cu 4,3%", a adăugat fostul vicepreşedinte al PNL.

În tot acest timp, "se fac promisiuni pe datorie", spune Paul, care evidenţiază faptul că pe primele luni ale acestui an datoria externă a României a crescut cu 2%, însemnând cu aproximativ cu două miliarde de euro.

"Dacă mergi pe creştere economică şi o împleteşti cu adâncirea îndatorării, evident că la un moment dat te îneci. Readuc în discuţie momentul anului 2008. 2008 era un an cu o creştere economică fulminantă, cu un deficit bugetar uriaş şi ne-a lovit în moalele capului, în plină criză economică, când la guvernare era şi PSD şi PNL. Când economia a căzut şi a trebuit să faci ajustările bugetare", a arătat Paul, care nu consideră creşterile salariale anunţate de Guvern a fi sustenabile.

Reamintim că România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, în al doilea trimestru din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind urmată de Letonia, cu 4,8%, potrivit unui raport al Eurostat publicat miercuri.

De asemenea, potrivit Institutului Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut a crescut în semestrul I 2017 cu 5,8% pe seria brută, iar în trimestrul II creşterea a fost de 1,6% faţă de trimestrul anterior şi de 5,9% faţă de acelaşi trimestru din 2016.
 

Citește și: