no author
Adrian POPESCU
10304 vizualizări 22 mai 2012

Autorităţile române refuză să permită intrarea pe teritoriul României, pe calea ferată, a urnei cu cenuşa poetului maghiar Jozsef Nyiro, ale cărui rămăşiţe ar trebui reînhumate la Odorheiu Secuiesc, la sfârşitul acestei săptămâni.

Unul dintre organizatorii acestui eveniment, Oliver Frater, a declarat că toate evenimentele care implicau transportul feroviar al urnei cu cenuşa poetului au fost anulate, iar acum aşteaptă "informaţii prin canalele diplomatice obişnuite" din partea Guvernului român pentru a găsi alte modalităţi de transportare a rămăşiţelor pământeşti ale poetului.

Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat luni că Bucureştiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. MAE a făcut referire la activităţile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut "o atitudine extremistă, antisemită şi a colaborat cu regimul fascist".

Ambasadorul Ungariei a trimis un subaltern la MAE pentru a da explicaţii

Săptămâna trecută, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, dr. Fuzes Oszkar, a fost convocat la MAE pentru a da explicaţii în legătură cu criticile formulate de secretarul de stat din Ministerul de Externe ungar, Nemeth Zsolt, la adresa "noii politici privind minorităţile a Guvernului Ponta", precum şi în legătură cu reînhumarea osemintelor lui Nyiro jozsef organizată în România de Parlamentul Ungariei. Sub pretext că nu se afla în acea zi în Bucureşti, ambasadorul Fuzes nu s-a prezentat la MAE, trimiţând în locul său un subaltern, Balasz Adam, care, a "explicat" părţii române că "Guvernul Ungariei consideră reînhumarea lui Nyiro Jozsef o problemă de respect pentru poet şi un eveniment cultural". Ulterior, ambasadorul Fuzes avea să declare şi el că "deţinem dovezi că Nyiro Jozsef nu a fost în nici un caz criminal de război, nici antiromân, nici antisemit".

Szasz Jeno: "MAE al României a fost de acord"

La rândul său, Szasz Jeno, preşedintele Fundaţiei "Pro Odorhei" şi al Partidului Civic Maghiar, iniţiatorul acestui "eveniment cultural", a declarat, în legătură cu poziţia autorităţilor de la Bucureşti faţă de organizarea acestui eveniment pe teritoriul României de către Parlamentul Ungariei: "Autorităţile române nu au dispus nici o interdicţie, ne-au transmis doar că momentul ales nu e potrivit, fiind campanie electorală. Iar MAE al României a fost de acord cu Ministerul de Externe al Ungariei, Parlamentul Ungariei ţinând permanent legătura cu autorităţile române încă de la exhumarea lui Nyiro Jozsef în aprilie".

Refuzul primarului udemerist Bunta Levente

În pofida insistenţelor lui Szasz Jeno şi ale autorităţilor de la Budapesta, primarul udemerist din Odorheiu Secuiesc, Bunta Levente, a refuzat să autorizeze desfăşurarea "evenimentului cultural", timp de două zile, în Piaţa Marton Arpad din centrul oraşului, aşa cum ceruseră organizatorii. "Solicitanţii nu au prezentat toate datele prevăzute de lege, iar acest lucru ar fi însemnat blocarea oraşului într-o perioadă de pelerinaj, când sunt aşteptate mii de persoane", şi-a motivat refuzul Bunta Levente.

Cine a fost Nyiro Jozsef

Preot, scriitor, ziarist şi filosof, Nyiro Jozsef, upranumit "apostolul secuilor", este considerat unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali maghiari din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. Născut în 8 iulie 1889 în localitatea Jimbor, din judeţul Braşov, a fost primul dintre cei patru copii ai lui Nyiro Mihaly, directorul Şcolii generale romano-catolice din comună. În 1900, după decesul tatălui său, s-a mutat, împreună cu familia, la Odorheiu Secuiesc, unde a absolvit Gimnaziul Catolic, după care a studiat teologia la Alba Iulia şi apoi la facultatea de Teologie "Pazmaneum" din Viena, absolvită în 1912, an în care şi-a început şi activitate de preot, la Sibiu.

În 1915, la solicitarea sa, a fost mutat ca preot la Cluj, unde a slujit până în 1919, când a fost exclus din rândul clericilor pentru încălcarea jurământului castităţii: se căsătorise cu iubita lui din tinereţe, cu care a avut apoi trei copii. Revenit la viaţa laică, Nyiro Jozsef a desfăşurat, timp de două decenii, o susţinută activitate de scriitor, filosof şi ziarist, fiind totodată, alături de bunul său prieten Vass Albert - viitorul condamnat pentru crime de război - un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Naţional Maghiar şi, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înfiinţat la Budapesta în decembrie 1940, după Diktatul de la Viena. Fapt demonstrat nu doar în scris, ci şi prin "acţiuni concrete": potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Karoly, Nyiro Jozsef a fost căpetenia unuia din grupurile de "grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi fasciste" care au atacat, devastat, incendiat, terorizat şi ucis români la Cluj şi în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraş, în 11 septembrie 1940.

La scurt timp după aceasta, ca membru al Parlamentului Ungar reprezentant al maghiarilor din Transilvania, Nyiro Jozsef s-a stabilit în capitala Ungariei, unde a înfiinţat revista "Magyar Ero" (Forţa Maghiară), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, şovine şi antisemite ale regimului horthysto-szalasist: "Azi lumea este în flăcări şi cu cât flăcările se înalţă mai sus, cu atât mai bine putem pătrunde în adâncul viitorului nostru". "Domnul nostru Conducător, mare ctitor şi unificator de ţară, siguranţa noastră, sprijinul nostru, refugiul nostru şi sursa forţei noastre", îi ridica el osanale lui Horthy Miklos, după ce acesta îl decorase cu "Coroana Corvin", pentru "atitudine maghiară". Nyiro Jozsef îşi va păstra aceeaşi atitudine şi după preluarea puterii în Ungaria, în octombrie 1944, de către Partidul "Crucea cu Săgeţi - Mişcarea Hungaristă" condus de Szalasi, implicându-se cu "total devotament" în promovarea ideologiei acestuia. În martie 1945, împreună cu membrii Guvernului Szalasi şi cu majoritatea colegilor săi din Parlamentul Ungar, a fugit în Austria, într-un convoi al armatei germane, după care şi-a continuat drumul până în Germania, unde a locuit în zona aflată sub control american, îndeplinind funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul ungar în exil.

Apoi, în 1950, după mai multe tentative eşuate de emigrare în SUA, s-a stabilit definitiv în Spania lui Franco, unde a înfiinţat mai multe organizaţii ale maghiarilor din exil, continundu-şi cu aceeaşi fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă. "Merite" pentru care a şi fost "recuperat" de Comisia Aliată de Control, care, sub pretext de "dovezi insuficiente", a refuzat categoric, în 1947, să dea curs solicitărilor autorităţilor comuniste de la Budapesta şi Bucureşti de a-l preda pentru a fi judecat pentru crime de război şi înpotriva umanităţii. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953, fiind înmormântat, pe cheltuiala statului spaniol, în cimitirul Almudena, aflat la circa 50 de km de capitala Spaniei.

Traseul rămăşiţelor poetului Jozsef Nyiro

Organizat de Parlamentul Ungariei şi Ministerul de Externe de la Budapesta, în colaborare cu Fundaţia "Pro Odorhei", condusă de Szasz Jeno, şeful Partidului Civic Maghiar, evenimentul ar fi trebuit să se desfăşoare după următorul program:
- 23 mai: sicriul cu osemintele lui Nyiro Jozsef - exhumate la începutul lunii aprilie a.c. din cimitirul Almudena, de lângă Madrid, şi transportate apoi la Budapesta pe cheltuiala Parlamentului Ungariei - ar trebui să fie depus la Cimitirul Naţional din capitala Ungariei, pentru o adunare comemorativă.

- 24 mai: Încadrat de o gardă de honvezi şi însoţit de preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, sicriul va porni spre România cu trenul "Nostalgia", rezervat celor care participă la pelerinajul anual de Rusalii de la Şumuleu Ciuc. Seara, în jurul orei 22, trenul va ajunge la Gheorgheni, unde sicriul va rămâne până în dimineaţa zilei de 26 mai, în biserica romano-catolică "Sfântul Ştefan".

- 26 mai: la ora 9,30, sicriul îşi va continua drumul până la Miercurea Ciuc, unde va fi preluat de o delegaţie a autorităţilor locale, condusă de primarul udemerist Raduly Robert, care îl va depune în biserica "Sfânta Cruce" din centrul oraşului. În cursul după-amiezei, o maşină funerară escortată de un grup de husari îl va transporta la Odorheiu Secuiesc, unde va fi depus, până a doua zi, la capela cimitirului romano-catolic "Szent Mikos".

- 27 mai: Dimineaţă, scriul va fi scos din capelă şi dus în grădina "Papkert", din vecinătatea cimitirului, "pentru un ultim omagiu". Apoi, de la ora 14, sicriul va fi readus în cimitirul "Szent Mikos", unde va avea loc ceremonia reînhumării, transmisă în direct de postul ungar de televiziune DUNA TV şi la care organizatorii susţin că vor participa 15-20.000 de persoane.

Citește și: