Andreea OFIŢERU
Andrei Luca POPESCU
Andreea OFIŢERU
Andrei Luca POPESCU
11527 vizualizări 9 sep 2015

În urma discursului privind „Starea Uniunii” al lui Jean Claude Juncker, Comisia Europeană a propus miercuri noi cote obligatorii de preluare a refugiaţilor din ţările Orientului Mijlociu şi Africii, României revenindu-i 4.646 de refugiaţi care se adaugă celor 1.705 propuşi în luna mai, adică în total 6.351 de persoane refugiate. Toate ţările UE ar urma să ia parte la acest mecanism de relocare a refugiaţilor, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei, care au posibilitatea să intre voluntar în acest mecanism, precum şi a Danemarcei, care poate opta să iasă din mecanism.

UE nu se află într-o stare bună. Nu are sens să spun europarlamentarilor altceva decât acest fapt. Lipseşte Europa din Uniunea Europeană şi lipseşte Uniunea din Uniunea Europeană”, a spus preşedintele CE Jean-Claude Juncker, care a vorbit în plenul Parlamentului European despre faptul că migraţia trebuie legalizată şi că frontierele UE trebuie întărite, însă că totodată refugiaţii şi imigranţii trebuie primiţi pe teritoriul UE.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat însă miercuri că România este pentru cote voluntare, nu obligatorii. „Poziţia pe care atât primul ministru cât şi preşedintele României au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare şi nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a Comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne interinstituţională şi în al doilea rând urmează să fie supusă negocierii între statele membre”, a spus ministrul întrebat care va fi decizia României dacă cifra de refugiaţi pe care ar urma să o primească va fi de 6.000, aşa cum s-a vehiculat.

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat de asemenea, în şedinţa de Guvern de miercuri, că România nu poate primi mai mult de 1.786 de refugiaţi, pentru că „nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face”, dar că totodată se „desolidarizează” de valul de xenofobie şi şovinism prezent în arena publică, pe tema refugiaţilor.

Nu-mi place şi mă desolidarizez de noul val care se strârneşte în România de xenofobie, de şovinism. Eu cred că suntem o societate evoluată şi civilizată. Accesele acestea de barbarie pe care le văd şi la oameni politici şi pe Facebook şi prin alte zone, la organizaţii de studenţi cred că nu fac cinste României”,  a spus Ponta.

El a reiterat faptul că România nu este de acord cu cote obligatorii, ci „cote în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări”.

„Poziţia României este aceea de solidaritate, de sprijin, de respectarea obligaţiilor pe care le avem şi de a face ceea ce putem să facem. Capacitatea noastră este de 1.786 de locuri. Vreo 200 de locuri sunt deja ocupate. Nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face. Mai bine să spui adevărul şi să spui ce poate să facă România. Şi nu cote obligatorii, ci cote în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări. Asta e poziţia Romaniei şi asta va susţine şi în cadrul JAI şi cu sigranţă şi preşedintele în cadrul Consiliului European. Aş vrea să ne comportăm ca oameni faţă de alţi oameni”, a declarat Victor Ponta.

Mecanismul de relocare a refugiaţilor propus astăzi de Comisia Europeană este însă obligatoriu pentru statele membre UE. Dacă o ţară refuză să accepte aceste cote, din cauza unei situaţii de urgenţă, precum un dezastru natural, va fi obligată să contribuie suplimentar la bugetul UE cu 0,002 % din PIB, explică Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Refugiaţii care vor fi relocaţi în statele UE, conform acestui mecanism, trebuie să aibă naţionalităţi cu o rată a acceptării cererilor de azil în UE de peste 75%. În prezent, naţiunile care trec acest criteriu sunt Siria, Eritrea şi Irak.

Algoritmul după care au fost stabilite cotele de refugiaţi pentru fiecare ţară a fost calculat astfel de către CE: 40% mărimea populaţiei ţării, 40% mărimea PIB-ului, 10% un factor corector bazat pe numărul mediu de aplicaţii pentru azil din ultimii 4 ani şi 10% un factor corector bazat pe rata şomajului. Practic, aceşti factori corectori asigură faptul ca în statele cu multe cereri de azil şi cu şomaj mare să fie alocaţi mai puţini refugiaţi.

Noua propunere a Comisiei Europene vizează repartizarea între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de refugiaţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, din care România urma să primească 1.705, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.

În discursul său despre starea Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că sistemul Schengen nu va fi desfiinţat. „Avem nevoie de o consolidare a (Agenţiei UE pentru frontiere externe) Frontex, dar acest lucru necesită bani”, a spus Juncker, care a spus că trebuie deschise canalele legale pentru migrare. „Putem gestiona migrarea mai bine. Să nu uităm că suntem un continent care îmbătrâneşte”, a spus preşedintele CE.

Preşedintele Comisiei Europene a fost întrerupt de mai multe ori de parlamentarii aflaţi în sală. „Ştiu că vă place să mă întrerupeţi, dar pentru mine acest lucru e o sursă de ispiraţie pentru că îmi aduce aminte ce voiam să vă spun”, a spus preşedintele CE.

Jean-Claude Juncker despre Grecia

Junker a adus în discuţie situaţia Greciai şi a spus că această ţară îi este foarte aproape de suflet.

„Comisia a fost ţinta unor atacuri din partea unor state membre, care nu au fost dispuse să participe la găsirea unor soluţii pentru a ajuta această ţară. Comisia trebuie să susţină Grecia, pentru că, în caz contrar, ar fi un semn de slăbiciune. Este absolut esenţial să susţinem că prăbuşirea Greciei nu este o opţiune. I-am spus premierului grec Alexis Tsipras că nu sunt un magician, nu îi putem susţine cu orice cost”, a declarat Juncker.

Preşedintele CE a arătat că a convenit asupra unui program pentru Grecia şi ar vrea ca acest program să fie respectat şi toate viitoarele guverne de la Atena.

„Astăzi, 35 miliarde de euro au fost alocate pentru a asigura creşterea economică în Grecia şi aş vrea ca această ofertă să fie respectată şi acceptată ca atare în Grecia. Criza nu s-a încheiat, desigur. Rata şomajului în Grecia este la un nivel inacceptabil, în condiţiile în care dreptul la muncă este extrem de important”, a mai spus Jean-Claude Juncker.

Acesta a declarat că Uniunea Europeană va lansa în viitorul apropiat un program detaliat pentru Grecia. 

Juncker a spus că propune constituirea unui fond de urgenţă în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru statele din Sahel şi Nordul Africii. „Mă aştept ca toate statele să contribuie”, a spus preşedintele CE.

 Principalele declaraţii ale lui Jean-Claude Juncker:

- Suntem de prea puţine ori mândri de istoria noastră de europeni şi de construcţia europeană. Astăzi, UE este considerată un loc de refugiu şi exil. Asta e motiv de mândrie, nu de teamă.

- UE astăzi este de departe cel mai bogat şi cel mai stabil din lume. Cei care ne critică trebuie să admită că acesta este locul stabilităţii şi păcii în lume. De asta trebuie să fim mândri.

- Atâta vreme cât nu va fi pace în Siria şi Irak, criza refugiaţilor nu se va termina. Putem ridica garduri, dar asta nu ajută la nimic. Nu există preţ pe care nu l-aţi plăti dacă aţi fi în situaţia acelor oameni.

- E adevărat că nu îi putem primi pe toţi cei care fug de război. Ei reprezintă însă 0,11% din întreaga populaţie europeană.

- Luptăm împotriva ISIS, dar de ce nu vrem să îi acceptăm pe cei care fug de ISIS?

- Am arătat prea mult cu degetul în ultimele săptămâni. State membre s-au acuzat reciproc că nu fac destul şi au acuzat Bruxelles-ul de lipsă de acţiune.

- Comisia Europeană a prezentat încă de pe vremea lui Barroso pentru a crea un sistem comun, european de azil. Acum avem standarde comune apropo de cum primim azilanţi.

- Dar aceste standarde trebuie implementate peste tot şi respectate în practica europeană. Înainte de vară, Comisia a început 32 de proceduri de infingement împotriva unor state membre pentru că nu implementează deciziile europene.
Alte proceduri de infringement vor urma în zilele următoare.

- 122.000 de vieţi au fost salvate prin triplarea prezenţei noastre pe mare. Fiecare viaţă pierdută e una prea mult, dar am sporit eforturile de salvare cu 250%.

- Operaţiunea comună Frontex beneficiază de sprijinul a 29 de state membre şi membre Schengen. Şi tot va trebui să facem mai mult.

- Ruta mediterană s-a stabilizat. În august au venit 155.000 de oameni pe această rută.

- Aş vrea să laud eforturile Turciei, Iordaniei şi Libanului. Aceste state, mult mai sărace decât noi, fac eforturi pe care trebuie să le recunoaştem ca atare.

- Vorbim de fiinţe umane, nu de cifre.

-  Încă din mai am propus un mecanism de relocare a 40.000 de refugiaţi. Astăzi propunem un alt mecanism obligatoriu de relocare de urgenţă de încă 120.000 de refugiaţi.

- De data aceasta, toate statele trebuie să tragă în aceeaşi direcţie. Fără poezii, fără discursuri. Vorbim despre fiinţe umane, iar aceeaşi situaţie s-ar putea să fie în Ucraina mâine. Nu avem voie să facem selecţie pe criterii religioase sau de etnie.

- Comisia Europeană va prezenta un plan de relocare a refugiaţilor pe termen lung.

- Sigur, relocarea nu este unica soluţie. De aceea, Comisia propune astăzi o listă comună de „state sigure de origine” pentru a accelera procedura de azil.

- Statele din Balcani sau orice altă ţară care poate îndeplini criteriile de aderare la UE va fi considerat stat sigur. Asta nu înseamnă că anulăm principiul de refugiu şi de azil, dar lista va permite statelor membre să se concentreze pe refugiaţii din Siria de exemplu, are au nevoie urgentă de ajutor.

- Talentele vin de peste tot din lume.

- Migraţia trebuie legalizată.

- E momentul să schimbăm fundamental şi Convenţia de la Dublin: avem nevoie de mai multă coeziune şi solidaritate.

- Propunem un mecanism permanent de relocare pentru a răspunde mai rapid pe viitor unor astfel de crize. O politică comună trebuie să includă şi politici comune de integrare în statele unde refugiaţi primesc azil.

- Susţin cu tărie dreptul la mncă pentru azilanţi în timp ce aplicaţia lor este procesată. Munca ţine de demnitate, aşa că trebuie schimbate legislaţiile naţionale pentru ca aceştia să poată munci încă din prima zi.

- Acordul Schengen nu va fi abolit în mandatul acestei Comisii.

- Trebuie să deschidem şi canale sigure şi legale de migraţie. Dar asta nu va ajuta la rezolvarea crizei actuale.

- Trebuie să existe cote deschide şi legale pentru a descuraja traficul. Suntem un continent ce îmbătrâneşte. Migraţia trebuie să se schimbe dintr-o problemă într-o resursă.

- Trebuie să găsim o soluţie, trebuie să ne adresăm cu o soluţie la criza din Siria.

- Nu vreau să las impresia că această criză se va sfârşi în curând. Europa înseamnă studenţii din gările din Munchen şi Passau care îi primesc cu aplauze pe refugiaţi.

- Europa în care vreau să trăiesc înseamnă oamenii care sunt dispuşi să ajute. Nu vreau să trăiesc într-o Europă care nu vrea să ajute. Contez pe voi, pe toate statele membre, în acest sens.

Junker a spus că europenii trebuie să-i accepte pe refugiaţi pe teritoriul european.

 „UE nu se află într-o stare bună. Nu are sens să spun europarlamentarilor altceva decât acest fapt. Lipseşte Europa din Uniunea Europeană şi lipseşte Uniunea din Uniunea Europeană”, a spus preşedintele CE.

„Prioritatea astăzi este şi trebuie să fie criza refugiaţilor. De la începutul anului, circa 500.000 de oameni au ajuns în UE. Oamenii fug de războiul din Siria, de ISIS şi din Eritrea. Cele mai afectate state sunt Grecia şi Italia”, a declarat Juncker.

Prioritatea trebuie să fie umanitatea şi corectitudinea istorică. Toţi trebuie să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toţi am fost odată refugiaţi. Milioane de europeni au fugit de război şi persecutare, de dictaturi.

Jean-Claude Juncker şi-a  început discursul spunând că Europa trece prin cea mai gravă criză a refugiaţilor, iar cele mai afectate ţări sunt Ungaria, Italia, Germania, Austria, unde cifrele sunt impresionante.

Preşedintele Comisiei Europene a fost întrerupt de cei care asistau în sală. Juncker a spus că nu se supără şi că acceptă să fie întrerupt din când în când.

„Nu este momentul pentru discursuri goale, ci momentul sincerităţii. E vremea să răspundem la întrebările importante cu care se confruntă UE”, a spus Juncker.

Germania, Franţa şi Spania sunt ţările UE care vor primi cei mai mulţi refugiaţi

Cotele de relocare pun Germania pe primul loc - 26,2%,  adică 31.443 refugiaţi, urmată de Franţa - 20%, 24.031 refugiaţi  şi Spania -12,4%, 14.931 reugiaţi.

Germania a cerut marţi partenerii săi europeni să îşi deschidă mai larg porţile pentru zecile de mii de refugiaţi care vin la granitele Europei.

Angela Merkel a spus  ca propunerea aşteptată din partea Comisiei Europene este doar un "prim pas", în pofida reticenţei unor ţări europene.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este de acord pentru cote voluntare de primire a refugiaţilor susţinând că România nu poate primi mai mulţi de 1.785”.

„1.700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni în România. Mai mulţi, NU” , a declarat Iohannis, susţinând că cifrele privind numărul refugiaţilor pe care ar urma să îi primească România, prezentate de ”diverse gazete”, sunt ”speculaţii jurnalistice”. El a adăugat că nu există niciun proiect prezentat de Comisia Europeană.

Un raport de ultimă oră al ONU arată că mai mult de 380 000 de migranţi şi refugiaţi au ajuns in Europa prin Marea Mediterana începând cu ianuarie, iar 2 850 şi sunt morţi sau dispăruţi.

Citește și: