Liviu Dadacus - Mediafax
Clarice DINU
19131 vizualizări 14 dec 2017

UPDATE 11:30 Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a precizat, joi, că şedinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei 303, 304 şi 317, urmând a se intra ulterior şi pe discuţiile privind Directiva PE privind prezumţia de nevinovăţie..

„Pentru Directivă invităm pe toată lumea, de la ministrul Justiţiei la cine vreţi dvs. La legile 303,304,317 discutăm în comisie”, a declarat Iordache. 

Iordache a precizat că până sâmbătă se vor putea depune amendamente de către senatori la proiectele de modificare a legilor 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, adoptate miercuri seara de plenul Camerei Deputaţilor.

El a arătat că toate aceste amendamentele depuse de senatori, atât la proiectul care modifică legea 303 privind Statutul magistraţilor, cât şi la legile 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, se vor discuta luni de la ora 9.00, pentru a se face Rapoartele care să fie transmise plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Iordache a spus că după elaborarea Rapoartelor se va intra pe discuţia privind transpunerea directivei europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

Comisia specială pentru Legile justiţiei s-a reunit, joi, pentru a începe dezbaterile privind modificarea Codurilor Penal şi de procedură Penală, scopul fiind transpunerea Directivei PE referitoare la prezumţia de nevinovăţie, unele amendamente vizând direct presa şi comunicarea publică.

Astfel, această Directivă prevede că statele membre "se asigură" că persoanele suspectate şi acuzate "beneficiază" de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.

Directiva se aplică "persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni până când hotărârea prin care se stabileşte că persoana respectivă a comis infracţiunea în cauză rămâne definitivă".

În acest sens, PSD şi ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligaţii” fiind considerată infracţiune.

Textul amendamentului propus de PSD şi ALDE la Codul de procedură Penală are următorul conţinut: "În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorită̆ți publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale”.

Directiva PE invocată însă prevede că „statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru ca autorităţile publice, atunci când comunică informaţii mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atât timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate. În acest scop, statele membre ar trebui să informeze autorităţile publice cu privire la importanţa respectării prezumţiei de nevinovăţie atunci când furnizează sau dezvăluie informaţii către massmedia. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern care protejează libertatea presei şi a altor mijloace de comunicare în masă”. 

De asemenea, textul directivei nu este atât de restrictiv precum doresc PSD şi ALDE care prin formularea propusă, prin absurd, ar fi împiedicat, de exemplu, distribuţia de către poliţie a imaginilor cu suspecta de crimă de la metroul din Bucureşti. 

„Obligaţia de a nu se referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate nu ar trebui să împiedice autorităţile publice să publice informaţii privind procedurile penale în cazul în care acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală, cum ar fi în cazul în care materialele video sunt făcute publice şi publicului i se solicită să ajute la identificarea autorului presupus infracţiunii, sau în interes public, precum în cazul în care, din motive de siguranţă, sunt furnizate informaţii locuitorilor dintr-o anumită zonă cu privire la o presupusă infracţiune împotriva mediului, sau atunci când organele de urmărire penală sau o altă autoritate competentă furnizează informaţii obiective cu privire la stadiul procedurilor penale în scopul de a preveni tulburarea ordinii publice. Justificarea prin aceste motive ar trebui limitată la situaţiile în care este rezonabilă şi pertinentă, ţinând seama de toate interesele implicate. În orice caz, modul şi contextul în care informaţiile sunt difuzate nu ar trebui să creeze impresia că persoana este vinovată înainte de a se fi dovedit vinovăţia acesteia conform legii”, se arată în directivă. 

CITEŞTE AICI DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

CITEŞTE AICI AMENDAMENTELE PSD+ALDE

Alt articol propus de PSD şi ALDE prevede că ”în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracțiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracțiuni”.

Tot PSD şi ALDE propun ca audierea unei persoane să nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Pe de altă parte, UDMR propune un articol care prevede că ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”.

După dezbaterile privind transpunerea Directivei, Comisia specială va începe discuţiile în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul de a se decide dacă se merge pe ideea stabilirii unui prag pentru abuz în serviciu sau pe redefinirea infracţiunii.

Citește și: