no author
Cristina ANDREI
Firuta Flutur
Cristina ANDREI
22838 vizualizări 26 sep 2017

„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ", a declarat, marţi dimineaţă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

La câteva ore, DNA a dat un comunicat de presă prin care a anunţat că sesizează CSM după afirmaţiile ministrului Justiţiei, în aşa fel încă să se analizeze dacă prin declaraţiile sale Toader a afectat independenţa justiţiei, fiindcă acesta a sugerat că procurorii încalcă legea: „Declaraţiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul şef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmaţii sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar, întrucât prin declaraţiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiţiei a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal", se arată în comunicatul DNA. 

Procurorii anticorupţie au ţinut să menţioneze că problema invocată de Tudorel Toader a fost tranşată de ICCJ în 2014: „Cu privire la problema de drept invocată în declaraţiile ministrului Justiţiei, precizăm că aceasta a fost tranşată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăţi comerciale, constituie infracţiunea de abuz în serviciu. În ceea ce priveşte decizia Curţii Constituţionale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor şi ordonanţelor de urgenţă şi nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern", se mai arată în sursa citată.  

Vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Insula Belina”, dosar în care DNA cere Camerei Deputaţilor şi încuviinţarea urmăririi penale pentru Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene. Procurorii cer urmărirea penală pentru Rovana Plumb în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.

Citește și: