no author
Andreea Traicu
1727 vizualizări 9 nov 2017

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, după ce 11 magistraţi au votat pentru avizarera negativă a iniţiativei legislative care vizează sistemul judiciar, iar alţi şapte pentru avizarea pozitivă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, în şedinţa de joi, timp de aproximativ trei ore pe marginea proiectului de modificare a legilor justiţiei asumat de coaliţia PSD-ALDE.

DIICOT, DNA şi Parchetul General s-au pronunţat împotriva noului proiect de modificare a legilor justiţiei. De asemenea, aceeaşi opinie au avut-o şi două asociaţii de magistraţi, respectiv Asociaţia Procurorilor din România şi Forumul Judecătorilor.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a şefilor de parchete, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înfiinţeze.

Proiectul legilor justiţiei a fost modificat semnificativ în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei. Avizul iniţial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituţia condusă de Tudorel Toader a fost negativ.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, după şedinţa de plen în care s-a votat avizarea negativă a proiectului Legilor justiţiei, variantă propusă de Parlament, că el crede că se va ţine cont de opinia exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Raţiunea juridică şi-a spus cuvântul. Era şi de aşteptat, pentru că deja aveam un vot negativ şi era normal să fie aşa. Eu cred că va conta acest vot, pentru că există o raţiune juridică şi la fundamentarea actelor normative. Propunerile de lege ferenda trebuie făcute întotdeauna într-un mediu potrivit. Trebuie să fie o stare de calm, de dialog si de disponibilitate din partea tuturor şi să vedem ce poate fi perfecţionat şi aceasta să fie de bună credinţă în aşa fel încât cu toţii să avem percepţia că a putut ieşi din procesul legislativ actul normativ cel mai potrivit pentru a satisface exigenţele unei justiţii independente, europene”, a spus Lazăr, la ieşirea din sediul CSM.

Procurorul general a adăugat că proiectul de lege propus de Camera Deputaţilor conţine iniţiative „absolut suprarealiste”.

„Noi, atunci cand discutăm, trebuie să fie un dialog purtat cu aceleaşi arme şi aceleaşi argumente ale raţiunii. Dacă unii folosesc argumente disproporţionate, contondente, nu este în regulă. Acela nu este un dialog. Am spus foarte clar ca există câteva dispoziţii ale acestui proiect de lege foarte sever criticat de colegii noştri, cum este aceea privind direcţia de investigare a pretinselor infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători. Aşa ceva este absolut suprarealist în condiţiile în care există o criminalitate nesemnificativă”, a mai spus sursa citată.

Şefa ICCJ: Oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat alt proiect al Legilor justiţiei. Suntem minţiţi?

Preşedintele ICCJ, judecătorul Cristina Tarcea, a spus, joi, în cadrul şedinţei de plen a CSM, că a aflat recent că oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat alt proiect al Legilor justiţiei faţă de cel care se află spre avizare în Consiliul Superior al Magistraturii.

Joi, în cadrul plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se discută despre propunerile de modificare a Legilor justiţiei, propuse de Camera Deputaţilor. În cadrul dezbaterilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a întrebat dacă nu cumva oficialii de la Burxelles au fost minţiţi, pentru că li s-ar fi prezentat alte propuneri de modificare a Legilor justiţiei.

„Mărturisesc că mi-am pus şi îmi pun întrebarea următoare: asupra căror legi suntem chemaţi astăzi să ne dăm avizul? Pun această întrebarea pentru că suntem sesizaţi cu trei propuneri parlamentare în ceea ce priveşte modificarea legilor 303, 304 şi 317. Am aflat din presă că, în urmă cu două zile, oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat, li s-a pus punctul de vedere, li s-a supus dezbaterii alte propuneri legislative. În aceste condiţii, mă întreb: există dialog? Există transparenţă? Există colaborare interinstituţională de bună credinţă? Suntem siguri asupra legi suntem chemaţi astăzi să ne dăm avizul? (...) Au fost minţiţi oficialii de la Bruxelles? Nu ştiu, îmi pun întrebarea, suntem minţiţi noi?”, a spus Cristina Tarcea, în plenul CSM.

În replică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care s-a simţit vizat de aceste întrebări, a spus că „fiecare este liber să înţeleagă ce vrea, ce poate şi să se exprime aşa cum coordonatele profesionale îi permit”.

„Eu nu am participat la dezbatereile pregătitoare din Comisii, iar, de principiu, eu vorbesc doar ce ştiu. Ce ştiu eu este că avizul pe care CSM este chemat să îl dea este aviz pe proiectul de lege pe care l-a primit de la Comisia special însuşită. Că acea comisie şi-a însuşit proiectul iniţial cu modiificări mai bune sau mai rele, este altă disucţie. CSM are spre avizare proiectul primit de la Comisie. Discuţii sunt multe, în condiţia în care publicitatea este asigurată în spaţiul public naţional şi spaţiul public european. Am avut întrevederi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, cu comisarul european pentru Justiţie, consumatori şi egalitate de gen. În limita a ceea ce ştiu eu, am vorbit posibilele soluţii pe marginea acestui proiect, primit de la Comisia specială. (...) Fiecare este liber să înţeleagă ce vrea, ce poate, să se exprime cum coordonatele profesionale îi permit. Dumneavoastră (Cristina Tarcea) aţi lucrat în Ministerul Justiţiei şi ştiţi că nu te duci la un alt oficial să vorbeşti despre ce era să fie, despre o lege ce a fost ulterior modificată”, a spus Toader, în acelaşi context.

Redăm o parte dintre poziţiile exprimate de mebrii Consiliului, în şedinţa de plen de joi:

„Nevoia unei schimbări, unei modificări este nevoia sistemului judiciar, nimeni nu poate nega. De aceea, este foarte dificil astăzi. Nu poţi avea, simultan, două convingeri contradictorii şi să le susţii pe amândouă. Eu nu cred asta, ţine de dubla gândire. Nu e bine să ne plasăm în zona aceea. Nu putem să fim de la caz la caz de acord cu Legile justiţiei. Eu vreau să îmi păstrez consecvenţa şi să afirm că aceste legi trebuie modificate mai mult decât oricând. Avem obligaţia să ne aplecăm pe fiecare text de lege şi să avem amendamentele la care am muncit de trei ani de zile. Asta e misiunea şi în felul acesta protejăm independenţa justiţiei”, a declarat judecătoarea Lia Savonea.

„Cum vom face, ca să fim consecvenţi, în condiţiile în care magistraţii care simt nevoia de schimbare mi-au spus majoritar (...) să nu dăm un aviz pozitiv acestui pachet de legi, pentru că el nu reprezintă ceea ce vre, la ceea ce am lucrat noi?”, s-a întrebat, retoric, procurorul George Bălan.

„Cum să înţeleg eu, ca membru care îşi exprimă un vot, este adevărat, consultativ, că toate propunerile Consiliului au fost transmise vechiului iniţiator, Ministerul Justiţiei, în două rânduri, observaţiile asociaţiilor magistraţilor în repetate rânduri, observaţiile instanţelor judecătoreşti şi că în mod intempestiv, un proiect asumat la nivelul ministerului este în moarte clinică, înţeleg. Dar apare un alt proiet care ţine sau nu ţine cont de sugestiile noastre, de observaţiile noastre? Putem să vorbim de o lege neterminată, pentru că nu cumva această lege e neterminată? Nu cumva acel consiliu de integritate este reprezentativ pentru mine, pentru dumneavoastră, pentru părinţii noştri sau pentru cine? (..) Acordarea unui termen de o săptămână pentru consultarea instanţelor şi parchetelor – până unde mergem? Totul se rezumă la dezbaterea parlamentară?”, a expus, în şedinţa de plen, judecătorul Bogdan Mateescu.

„Ştiu care au fost probleme sistemului. Probelemele nu sunt rezolvate prin acest proiect de lege, probabil nici 20%. Putem găsi soluţii dacă mergem la o masă, unde expertiza noastră poate să vină cu soluţii legislative pentru aceste legi. Referitor la acea direcţie (de anchetare a magistraţilor - n.red.), garanţiile de independenţă sunt discutate în fiecare zi. Nu avem cum să găsim o soluţie legislativă aproape perfectă dacă nu vom fi acolo prezenţi. În funcţie de modul în care vom trata problema asta astăzi, vom păstra sau nu uşile dialogului. Dacă va fi un vot nu tocmai favorabil, e posibil să fim chemaţi la discuţii. Au refăcut proiectul de lege. Judecătorul nu face lege, ci le aplică, dar ca să avem o lege pentru noi, corectă, bună, trebuie să participăm la dialog”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

La începutul şedinţei de plen au luat cuvântul, prin videoconferinţă, şi reprezentanţii UNJR şi APR.

„Din punctul nostru de vedere, este important ca atunci când avizul va fi trimis la Parlament şi observaţiile transmise de UNJR să fie avute în vedere. Din păcate, s-a transmis un mesaj vizavi de o respingere în bloc a acestui proiect de lege, neargumentată pe fond, ci pe formă. E important să ne gândim care ar fi consecinţa practică a unui vot de acest gen dat de Consiliu. Prin acest vot de a aviza un proiect de lege, Consiliul se autoexclude de la dezbaterile viitoare din Parlament care, cu sau fără voia Consiliului, este foarte posibil să aibă loc într-un final, pentru că e vorba despre dreptul constituţional al Parlamentului de a legifera. E important ca judecătorii şi procurorii să urmărească acest proiect de lege pe tot parcursul lui legislativ”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

„Cerem avizarea negativă a întregului pachet legislativ. Analiza de ansamblu a întregului pachet legislativ, din punctul nostru de vedere, conduce la concluzia că trebuie avizată netaivă. Acest lucru nu înseamnă un refuz al dialogului. Asociaţiile magistraţilor, CSM, Ministerul Public, ICCJ au exprimat, în mod constant, o deschidere largă la dialog. Dialogul înseamnă un cadru de discuţie loial şi onest. Noi nu am avut la dispoziţie impactul acesteor noi măsuri propuse. Sunt unele instituţii pe care nu le găsim în Constituţia României şi mă refer la acea instituţie în subordinea căreia va funcţiona Inspecţia Judiciară. (...) Nu am văzut nicio expunere de motive cu privire la înfiinţarea noii direcţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor. Nu cred că este utilă înfiinţarea acestei direcţii.Nu am găsit o asemenea instituţie în alte state”, a spus preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România (APR), Bogdan Gabor.

DIICOT, DNA şi Parchetul General s-au pronunţat împotriva noului proiect de modificare a legilor justiţiei. De asemenea, aceeaşi opinie au avut-o şi două asociaţii de magistraţi, respectiv Asociaţia Procurorilor din România şi Forumul Judecătorilor.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a şefilor de parchete, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înfiinţeze.

Proiectul Legilor justiţiei a fost modificat în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei. Avizul iniţial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituţia condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.

 

Citește și: