Mădălina CHIŢU
Mădălina CHIŢU
3150 vizualizări 22 iun 2013

Fumătorii asigură anual la bugetul de stat un miliard şi jumătate de lei, dar cu toate astea aceştia nu beneficiază de niciun ban atunci când vor să renunţe la acest viciu. Decizia a fost luată de Ministerul Sănătăţii, care a alocat anul acesta pentru programul STOP FUMAT doar 200.000 de lei.

„Nu mai putem da gratuit medicamentele anti-fumat încă din luna aprilie. Anul acesta Ministerul Sănătăţii ne-a alocat doar 200.000 de lei, spre deosebire de două milioane de lei, cât a fost bugetul anul trecut. Din aceşti bani nu putem plăti decât personalul implicat în acest program”, a declarat pentru gândul dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.

Explicaţiile autorităţilor: „Sunt atât de puţini bani pe care nu îi poţi întinde prin toate programele”

Datele Ministerului Sănătăţii arată că din taxa de viciu, din 2006, anul când a fost introdusă, şi până în anul 2012, fumătorii au cotizat doar pentru bugetul instituţiei cu suma de 7,5 miliarde de lei.

Contactat de gândul, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, a spus că a luat această decizie pentru că anul acesta programul STOP FUMAT „a fost vădit”.

„Sunt atât de puţini bani pe care nu îi poţi întinde prin toate programele. Asta e, din păcate”, a declarat pentru gândul Nicolăescu.

Şeful de la Sănătate a mai spus că programul STOP FUMAT nu este singurul care are de suferit din cauza unui buget de austeritate. „Programul de stomatologie şi cel STOP FUMAT au fost vădite anul acesta. În cazul în care vom avea o rectificare bugetară pozitivă, vom face în aşa fel încât să acordăm, prioritar, acestor programe mai mulţi bani. În prezent avem mari probleme cu Programul Naţional de Transplant. S-a anticipat un număr de transplanturi şi ele s-au făcut deja într-un trimestru, cât într-un an. Nu putem opri transplantul şi atunci a trebuit să alocăm acestui program fonduri cu prioritate. Mai este de acordat, tot suplimentar, şi la oncologie şi la HIV/Sida şi diabet. Toate sunt, din păcate, cu probleme bugetare. Atât se poate astăzi. Dacă am putea să aducem bani de oriunde ce bine ar fi. Noi suntem criticaţi că nu dăm bani. Noi dăm cât avem, când nu mai avem, de unde să dăm”, a spus Eugen Nicolăescu.

Un fumător dă statului, anual, 2.631 de lei

Statisticile oficiale arată că în România există 4,5 milioane de fumători. Calculele gândul arată că o singură personă care fumează un pachet de ţigări pe zi contribuie la bugetul statului cu peste 2.600 de lei, echivalentul a 581 de euro. Cu toate acestea, autorităţile nu au putut găsi o soluţie pentru a le oferi românilor care vor să renunţe la acest viciu medicamente gratuite.

Întrebat dacă nu ar fi normal ca un fumător, care a cotizat la buget din cauza viciul său, să primească o cotă parte din suma respectivă atunci când vrea să renunţe la dependenţa de tutun, ministrul Sănătăţii a replica: „A cotizat obligându-ne să îi dăm medicamente? Nu cred că este moral pusă problema aşa. Nu cred că este corect. Din taxa pe viciu noi am încercat să acoperim anul ăsta o parte din puţinele investiţii pe care ar trebui să le facem. Pentru că bani de la buget pentru investiţii s-au dat anul acesta aproape deloc, am încercat să acoperim cu banii din taxa de viciu bucăţica asta. Şi tot de aici am încercat să facem şi imunizările. De asemenea, sperăm ca o parte din vaccinul antigripal să îl luăm de la Cantacuzino, mai ieftin. Şi atunci nu vom mai avea nevoie de bani suplimentari aici. Situaţia este foarte dificilă şi atunci trebuie să ne descurcăm cu puţinii bani pe care îi avem şi trebuie să stabilim în primul rând priorităţile maxime, care sunt absolut importante pentru viaţa oamenilor”, a declarat şeful de la Sănătate.      

Cum ajută statul un fumător care vrea să renunţe la fumat

Pentru a-i ajuta pe fumători, ministerul Sănătăţii a iniţiat în 2007 programul STOP FUMAT. Acesta are rolul de a-i ajuta pe românii care vor scă scape de acest viciu cu ajutor specializat. În acest program sunt implicaţi peste 60 de medici şi psihologi, care au rolul de a-i ajuta pe conaţionali să scape de dependenţa de tutun. Astfel, cei interesaţi trebuiau să se intereseze unde se află cel mai apropiat centru unde se desfăşoară programul STOP FUMAT şi să se prezinte la o serie de întâlniri.

FOTO: Mediafax // Andreea Alexandru // Dr. Magdalena Ciobanu explică, în cadrul întâlnirilor informale ale programului STOP FUMAT, care este diferenţa dintre cele două medicamente anti-fumat

Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” este unul dintre cele 20 de centre existente la nivel naţional. Acesta organizează în fiecare săptămână întâlniri informale, în cadrul cărora fumătorii pot afla tot ce presupune acest program.

„Programul presupunea iniţial acordarea de consultaţii gratuite şi, acolo unde era cazul, acordarea de medicamente anti-fumat. Pe parcurs acest program a suferit câteva modificări. De exemplu, în primul an persoanele interesate nu trebuiau să scoată niciun ban din buzunar atât pentru consultaţii, cât şi pentru medicamente. Din al doilea an s-a stabilit ca cei interesaţi să plătească 100 de lei, pentru că datele din primul an au arătat că cele mai multe persoane care s-au înscris au venit mai mult din curiozitate, nu pentru că îşi doreau să renunţe la acest viciu, iar atunci erau bani irosiţi. Odată cu introducerea acestei taxe, rata de succes a programului STOP FUMAT a crescut de la 40% la 70%. De anul acesta, mai exact din luna aprilie nu mai sunt bani pentru medicamentele anti-fumat. Pentru a nu frustra pacienţii am decis să nu se mai achite taxa de consultaţii, aceea de 100 de lei”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu.

În România sunt autorizate două medicamente anti-fumat: Champix – o singură cutie costă peste 150 de lei, şi Zyban – o singură cutie costă peste 90 de lei. Pentru un tratament complet, care durează trei luni, un român, care vrea să renunţe la fumat cu tratament medicametos, va trebui să scoată din buzunar o sumă cuprinsă între 1.080 şi 1.800 de lei.

Cum se desfăşoară întâlnirile din cadrul programului STOP FUMAT

Pentru a vedea cum se desfăşoară întâlnirile din cadrul programului STOP FUMAT, reporterii gândul s-au prezentat la centrul din Capitală – Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Într-o sală din cadrul clădirii se aflau 14 fumători – 9 bărbaţi şi 5 femei, care o ascultau pe dr. Magdalena Ciobanu.

„Ce este fumatul?”, întreabă medicul. „O nevoie”, spune unul dintre dependenţi. „Un obicei”, spune altul. „Pentru a ne lăsa de fumat trebuie să întelegem cu adevărat ce este fumatul pentru fiecare dintre noi. Unii simt nevoia să fumeze dimineaţa sau după masă. Alţii atunci când se plictisesc sau când se întâlnesc cu prietenii, în timp ce alte persoane simt nevoia unei ţigări atunci când sunt stresaţi”, a completat medicul.  

Medicul mai vorbeşte şi despre cum fumatul provoacă plăcere la nivelul creierului, deoarece nicotina, care este un drog, duce la eliberarea de dopamină în creier. „Poate părea dur, dar nicotina chiar e un drog. Acesta este motivul pentru care o parte dintre dumneavoastră au intrat în sevraj atunci când au încercat să se lase de fumat prin metoda voinţei”, completează specialista.

Timp de aproximativ două ore cei prezenţi află cum pot primi ajutor specializat atunci când vor să renunţe la fumat, despre cum se iau medicamentele anti-fumat şi despre reacţiile adverse ale acestor medicamente. „Dependenţa de tutun apare din două motive: fumatul este o nevoie sau un obicei. După această întâlnire va trebui să vă gândiţi ce reprezintă pentru fiecare dintre dumneavoastră acest viciu. Nevoia se tratează cu medicamente, în timp ce pentru obicei veţi avea nevoie de ajutorul unui psiholog, iar atunci vă vom recomanda unul dintre specialiştii pregătiţi special pentru acest program”, mai spune dr. Ciobanu.

Contactat de gândul psihologul Bogdana Bursuc, specialist acreditat pentru programul STOP FUMAT, ne-a povestit cum decurge o şedinţă în care învăţăm cum să renunţăm la fumat. „Şedinţele diferă de la o persoană la alta. În primul rând, rolul meu de psiholog este să aflu ce anume a determinat persoana în cauză să se apuce de fumat. Dacă este un obicei, atunci trebuie să găsim soluţii pentru a înlocui fumatul cu altceva. Există şi cazuri în care unele persoane fumează din cauza unei forme de anxietate sau chiar a depresiei”, a declarat pentru gândul Bogdana Bursuc. Pentru a renunţa la acest viciu cu ajutorul psihologului, specialistul spune că depinde de la caz la caz. „De la a doua întâlnire putem spune dacă este cazul sau nu începerea şi a tratamentului medicamentos”, a punctat psihologul.

Programul STOP FUMAT, ultima variantă pentru unii dintre fumători

La întâlnirea mai sus menţionată l-am întâlnit pe Cătălin Oprea, un funcţionar în vârstă de 39 de ani, care s-a prezentat alături de alţi 13 bucureşteni pentru a afla ce trebuie să facă pentru a renunţa la dependenţa de tutun. „M-am apucat de fumat imediat după terminarea liceului. Ştiu, e un paradox. De regulă ne apucăm de fumat în timpul liceului, nu imediat după. M-am apucat de fumat la o petrecere, cu băieţii”.

După 20 de ani de fumat, bărbatul a venit la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” pentru a se înscrie în programul ministerului Sănătăţii STOP FUMAT. A participat la o discuţie informală, de unde a aflat că statul nu mai decontează medicamente anti-fumat. „Am încercat să mă las de fumat cu ţigara electronică. Nu a funcţionat. Am mai încercat cu guma de mestecat cu nicotină. Nici asta nu a mers. Un prieten mi-a spus de medicamentele anti-fumat. El aşa a scăpat de acest viciu. M-am dus la farmacie să cer medicamentul şi mi s-a spus că se dă doar pe reţetă. Am venit la această întâlnire pentru că sper că aceste medicamente mă vor ajuta să mă las de fumat”, a spus Oprea.

Vrea să renunţe la dependenţa de fumat pentru fiica sa, în vârstă de 5 ani. „Nu îi place când mă vede că fumez. Nu îi place cum miros după ce fumez. Dincolo de fata mea, mă mai gândesc şi la sănătatea mea. Banii sunt şi ei un motiv pentru care vreau să mă las de fumat”, a mai spus bărbatul.

Întrebat dacă mai este hotărât să renunţe la fumat după ce a aflat că statul nu mai decontează medicamentele, bărbatul a spus: „Da, dar voi amâna începerea tratamentului pentru atunci când voi lua banii. Este destul de scump tratamentul şi trebuie să mai aştept un pic”.

Efetele fumatului: un român moare la fiecare sfert de oră

Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar numărul deceselor este în creştere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un astfel de eveniment, arată statisticile Societăţii Română de Pneumologie.

Datele mai arată că aproximativ 15 la sută din totalul deceselor anuale din Europa sunt cauzate de acest viciu. În România, 70 la sută dintre persoanele care decedează din această cauză au vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani. În raportul realizat de Comisia Europeană se mai arată că peste o treime din bărbaţii români sunt fumători, adică 37,6 la sută, în timp ce doar 12,5 la sută dintre femeile românce sunt fumătoare.

Datele statistice arată că în România un român din patru este dependent de nicotină. Cifrele mai arată că 24,3 la sută dintre adulţii de 15 ani şi peste această vârstă fumează zilnic (34,9 la sută dintre bărbaţi şi 14,5 la sută dintre femei) şi 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbaţi şi 2,2 la sută femei).

Statisticile publicate pe site-ul Comisiei Europene arată că ţara noastră se află sub media europeană în ceea ce priveşte fumatul. Astfel, 28% din cetăţenii Uniunii Europene trecuţi de vârsta de 15 ani fumează, iar 70% dintre fumători şi foşti fumători au început înainte de vârsta de 18 ani.

Statisticile mai arată că, la nivel european, numărul de ţigări fumate zilnic este de 14,2, ceea ce reprezintă o uşoară scădere faţă de sondajul precedent, care a fost realizat în 2009, atunci când media era de 14,4 ţigări fumate pe zi. Potrivit datelor, 61% din fumătorii actuali au încercat deja să renunţe la fumat, inclusiv 1 din 5 în anul precedent sondajului. Deşi a existat o scădere cu 17% a proporţiei de persoane expuse la fumul de tutun în restaurante şi baruri, 14% dintre cetăţenii UE au menţionat că au fost expuşi la fumat în restaurante şi 28% în baruri şi cafenele în ultimele 6 luni.

 

Citește și: