Publicat

5

ianuarie

2012

17:11

2561

vizualizări

Cum sărbătoresc românii Boboteaza. De la religie la tradiţiile populare precum busuiocul de sub pernă, Ardeasca şi Iordănitul

Cum sărbătoresc românii Boboteaza. De la religie la tradiţiile populare precum busuiocul de sub pernă, Ardeasca şi Iordănitul

Pe 6 ianuarie, ortodocşii sărbătoresc Botezul Domnului, cunoscut în popor sub numele de Bobotează. În aceeaşi zi, catolicii sărbătoresc Epifania, care simbolizează venirea magilor la pruncul Iisus Hristos şi recunoaşterea lui ca rege al tuturor neamurilor, Botezul Domnului fiind celebrat abia pe 8 ianuarie.

Conform credinţei populare din lumea ortodoxă, în timpul sărbătorii cerul se deschide, iar duhurile rele trebuie alungate prin stropirea cu apă sfinţită.

Ajunul Bobotezei, Boboteaza şi Sf. Ion marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă începute odată cu Sfântul Nicolae.

Potrivit legendei, la vârsta de 30 de ani,Iisus a venit la Ioan Botezătorul pentru a-l sfinţi şi pentru a-l recunoaşte ca Fiu al lui Dumnezeu. La botezul Mântuitorului, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată oamenilor: glasul Tatălui s-a auzit din ceruri, fiul întrupat a fost scăldat în apele Iordanului, iar Sfântul Duh s-a pogorât asupra Lui în chip de porumbel.

Boboteaza nu are doar semnificaţie religioasă, oamenii marcând sărbătoarea şi prin diverse tradiţii şi obiceiuri de origine pre-creştină. "Aceste datini se transmit din părinte în copil, încă din cele mai vechi timpuri, iar când îi spui unui copil ceva, nu prea îi mai iese din cap şi aşa ajung să respecte tradiţiile. Unii le mai păstrează, alţii nu prea", consideră etnologul Ana Pascu.

Agheasma Mare are puteri vindecătoare, potrivit credinţei populare

În ajun, preotul merge din casă în casă şi sfinţeşte locuinţele cu agheasmă. Femeile trebuie să primească preotul cu casa curată şi cu masa aranjată, având lăsat un vas curat pe care preotul îl va umple cu apă sfinţită. Cu aceasta, creştinii stropesc fie gospodăria ca să fie protejaţi de spiritele rele, fie ograda ca să aibă roade tot anul.

"De fapt, ţăranul profită de aspectul pruficator al sărbătorii şi stropeşte tot ca să-i meargă bine, iar femeile aruncă cu porumb în faţa preotului pentru ca găinile să se ouă", a spus Ana Pascu.

Slujba de Bobotează constă în sfinţirea apei, numită Agheasma Mare, în apropierea unei ape sau fântâni. Despre agheasma de Bobotează se spune că aduce noroc şi belşug în casele oamenilor. Mai mult decât atât, potrivit credinţei populare ea ar fi bună şi la vindecarea sufletului şi a trupului, tratează deochiul la copii, excesul de alcool şi crizele de nervi.

Teoretic, Agheasma Mare rămâne la fel de pură tot anul. Dacă prinde un gust neplăcut, se spune că cineva din casa respectivă a comis un păcat foarte grav sau că locuinţa este blestemată.

Crucea aruncată în apă şi "Ardeasca"

În mai multe zone cu tradiţie ortodoxă, preoţii preferă ca după slujbă de la biserică să meargă la o apă şi să arunce o cruce în ea. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apa rece ca gheaţa pentru a o recupera şi se crede că temerarul care o va aduce la mal va avea noroc tot anul.

Acest obicei încă se menţine în mai multe zone, precum Brăila şi Constanţa, preoţii aruncând crucile în Dunăre. După sfinţirea apei şi aruncarea crucii, în unele regiuni sătenii făceau focuri mari, în jurul cărora dansau în hora, iar apoi săreau peste ele. Acest obicei este cunoscut sub numele de "Ardească" şi este încă respectat în Bucovina, reprezentând purificare şi eliberarea de păcate.

Busuioc sub pernă şi vise despre ursit

Pe lângă aceste obiceiuri, Boboteaza mai este cunoscută şi drept sărbătoarea femeilor, asta pentru că în noaptea din ajunul ei fetele nemăritate îşi pot visa ursitul şi pot afla dacă se vor mărita curând.

După ce au ţinut post negru în ajun, femeile "fură" busuioc din mănunchiul preotului şi îl bagă sub pernă, alături de o verighetă împrumutată. De asemenea, se spune că ele trebuie să îşi lege şi un fir roşu de degetul inelar şi astfel, în cursul nopţii, îl vor visa pe cel care le este menit.

În plus, dacă fetele nemăritate se împiedică şi cad pe gheaţă înseamnă că se vor mărita chiar în cursul acelui an.

Turta sărată şi ritualul lumânărilor

Alături de busuiocul aşezat sub pernă, mai există un alt obicei care le ajută pe fetele nemăritate să-şi viseze ursitul. De această dată, ele trebuie să-şi prepare o turtă foarte sărată din făină de grâu, pe care trebuie să o mănânce înainte de culcare, pentru a li se face foarte sete în timpul nopţii

Potrivit tradiţiei, dacă fetele visează un bărbat care le aduce apă pentru a le potoli setea, atunci acel bărbat este cel sortit.

Lumânările puse în apă reprezintă o altă datină veche care le ajută pe fete să afle dacă se vor mărita. Mai exact, într-un vas cu apă trebuie puse două lumânări, una reprezentând fata şi cealaltă, băiatul dorit. Dacă cele două lumânări se vor atrage şi se vor întâlni, asta semnifică faptul că celor doi tineri le este sortit să fie împreună.

Iordănitul, prilej de petrecere

În noaptea dintre Bobotează şi Sf. Ion are loc un alt obicei, Iordănitul, păstrat şi astăzi în Nordul României. Potrivit datinii, fetele nemăritate se adună acasă la cineva, aduc mâncare şi băutură pe care le consumă până dimineaţă. A doua zi, fetele ies pe stradă şi adună bărbaţii pe care îi întâlnesc, apoi îi duc la un râu, ameninţându-i că îi vor arunca în apă.

"În alte zone e chiar invers. Bărbaţii prind fetele şi le duc la o fântână, unde le stropesc cu apă. E prilej de petrecere, de distracţie", spune etnologul Ana Pascu pentru gândul. Potrivit acesteia, datina se păstrează încă din perioada când femeile cultivau cânepa, ele crezând că dacă vor petrece de Sf. Ioan, vor avea o recoltă bogată.

Etnologul aminteşte şi de alte tradiţii, care nu mai sunt păstrate astăzi. De exemplu, fetele îşi ascundeau bijuteriile sub pragul uşii, crezând că dacă preotul va trece pragul, ele se vor mărita.

O altă tradiţie, care de altfel nu este recunoscută de biserică, este şi "botezul" copiilor care au murit nebotezaţi. Femeile care au născut copii morţi merg la mormintele lor şi, timp de trei ani, le stropesc cu apă sfinţită, crezând că după aceea vor fi consideraţi botezaţi. "Unii fac asta chiar şi mai mult de trei ani, cred că pot boteza copiii astfel şi aduce la creştinitate. Dar Biserica Ortodoxă condamnă această practică", a spus Ana Pascu.

În unele zone, femeile nu spală rufe timp de 8 zile după Bobotează, pentru că toate apele au fost sfinţite atunci.

Sorina Ionaşc

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
TULBURĂTOR! Era respectat de milioane de oameni, acum a ajuns în ULTIMUL HAL! FOTO | Cum arată la nici 50 de ani

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info