Diana MARCU
no author
Diana MARCU
Diana Parvulescu
5980 vizualizări 30 apr 2015

„Să ai grijă de casă”, îi spunea de fiecare dată când ieşea pe uşa locuinţei sale din Banu Manta arhitectul Gheorghe Romaşcu micii statui aşezată lângă intrare. Se apleca în faţa ei şi lua - dintre braţele împreunate ale femeii ce sta ghemuit împietrită - inelul cu chei. Pentru că acolo le păstra. În poala statuii pe care o cumpărase de la un sculptor, Constantin Brâncuşi. Se întâmpla în 1911.

Patruzeci de ani mai târziu, cinci bărbaţi aveau să îi sune la uşă şi să îi ceară nu cheile, ci mica lucrare din piatră împrumut, ca să o prezinte "la o expoziţie". Patru dintre ei purtau uniforma Miliţiei, iar Romaşcu, cunoscut ca iubitor de artă, nu s-a opus. Avea deja un ginere închis - deţinut politic şi tocmai i se confiscase o casă.

În timp, avea să depună memorii, ca să îşi ceară lucrarea înapoi. A murit şi nu a primit-o, dar fiicele sale, Irina Voicilă şi Paula Ionescu, s-au luptat cu statul şi au câştigat.

În noiembrie 2012 , "Cuminţenia Pământului" a fost înapoiată moştenitorilor arhitectului Romaşcu. "Într-o cutie din lemn, cu mulaj în interior, aşezată pe spate, ca într-un coşciug", povesteşte astăzi cel care a văzut primul, la restituire, preţioasa statuie, Bogdan Grabowski, avocat.

Reprezentant legal al proprietarilor sculpturii, de zece ani, Grabowski a fost cel care a mers la Muzeul Naţional de Artă al României să preia lucrarea. "Mi-au adus-o până la scări şi de acolo să mă descurc singur. Le-am cerut voie să mă lase să chem şi pe unul dintre moştenitori să mă ajute să o car. Dumnezeule, valora o avere! Au fost de acord şi l-au lăsat pe unul dintre reprezentanţii familiei să urce la etaj. De acolo, am plecat la Cotroceni, unde statuia este şi astăzi expusă", rememorează avocatul firul evenimentelor.

Doi ani mai târziu, în septembrie 2014, sculptura lui Brâncuşi, evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro, a fost scoasă la vânzare, iar Ministerul Culturii - invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune. Două oferte a făcut statul român, prin minister, până acum, prima - de un milion de euro, iar a doua - de două milioane. Ambele oferte au fost respinse de proprietarii statuii.

"Statul negociază aşa cum se negociază drepturile litigioase", explică pentru gândul avocatul Grabowski, povestind  cum au decurs până în prezent întâlnirile cu reprezentanţii comisiei: "La prima ofertă, de un milion de euro, mi s-a spus aşa: Gândiţi-vă, un milion de euro sunt bani mulţi. Doamnele sunt în vârstă (n.r. este vorba despre una dintre fiicele lui Gheorghe Romaşcu, Paula Ionescu şi de nepoata acesteia, Alina Şerbănescu, cealaltă fiică a arhitectului decedând pe durata desfăşurării litigiului), se mai pot bucura de bani. Reacţia clientei mele la această ofertă? Ce crede Ministerul Culturii, că lucrarea se vinde la solduri?"

Potrivit avocatului, urmează o nouă întâlnire la care speră să obţină o ofertă finală pentru "Cuminţenie". În cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere, Grabowski spune că vor fi demarate procedurile de vânzare către alţi clienţi interesaţi de lucrarea brâncuşiană. Printre cei care-şi doresc lucrarea considerată a fi cea mai valoroasă operă semnată  Brâncuşi, aflată pe teritoriul României, e şi un om de afaceri arab, care deţine o colecţie impresionantă într-un muzeu de artă modernă din Paris, un muzeu privat din Austria şi o asociaţie de colecţionari din Olanda.

Capodopera poate fi scoasă din ţara pentru a fi expusă. Legea patrimoniului nu prevede clar un termen fix în care să fie readusă în ţară. Aşa că aceasta poate sta în străinătate o perioadă îndelungată, dacă este pusă în valoare, pentru a fi văzută de un număr cât mai mare de persoane.

O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari. Aceasta este suma cu care lucrarea apare evaluată în fişa de conservare a Muzeului, înainte de 2001, susţine Bogdan Grabowski, punctând că - oficial - moştenitorii lucrării nu au primit rezultatele expertizelor la care "Cuminţenia" a fost supusă. "Ni s-a confirmat autenticitatea lucrării, dar despre valoare - nimic", precizează avocatul. 

Ce a făcut statul român în doi ani pentru "Cuminţenia Pământului"

În luna septembrie 2014, sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro şi care face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat "importanţi colecţionari internaţionali", inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

"Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească", a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Ministerul Culturii privind sculptura "Cuminţenia Pământului", Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemţiune, "ne aflăm într-un bleg şi trist impas". "În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (...) Discuţiile cu reprezentanţii ministerului au devenit... cuminţeniile pământului, ca să zic aşa", a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal - primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".

Până în momentul publicării acestui material, niciunul dintre cei care au ocupat fotoliul de la ministerul Culturii nu a avut vreo întâlnire cu moştenitorii Cuminţeniei Pământului sau cu reprezentanţii legali ai acestora. La fel, nici premierul Victor Ponta.

Citește și: