Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
3004 vizualizări 20 aug 2017
Datele publicate recent de Eurostat arată că România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce priveşte numărul tinerilor care nu muncesc şi nici nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ. Practic, 23,6% dintre tinerii români cu vârste în 20 şi 24 de ani nu au niciun fel de ocupaţie, depăşindu-i la acest capitol şi pe cei din Bulgaria. 
 
Astfel, în ceea ce priveşte această statistică, numărul lor a crescut simţitor în ultimul deceniu, cu aproximativ 5%, ajungând în 2016 până la 23,6%. În cifre, oficialii europeni estimează că e vorba despre aproximativ 200.000 de tineri între 16 şi 24 de ani care se află în această situaţie. 
 
Cel mai mare procent din Europa al tinerilor care nu au nicio ocupaţie se înregistrează în Italia, cu aproape 30% dintre locuitorii sub 24 de ani aflaţi în afara câmpului muncii, dar care nu urmează nici cicluri de formare profesională. Pe locul al doilea se situează România, urmată de Grecia (23%), Cipru şi Bulgaria (22,7%), Spania (21,2%) şi Croaţia (19,6%). 
 
Toate acestea în condiţiile în care piaţa muncii din România se confruntă cu un adevărat paradox. Aproximativ opt milioane de români au, în momentul de faţă, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariaţi cu acte înregistrate şi alţi trei milioane care au ales să plece peste hotare.
 
Aşa arată piaţa muncii din România în acest moment. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiţii, se pune problema cine mai munceşte şi cum poate statul să ajute populaţia activă, numai anul trecut 5% dintre şomeri fiind absolvenţi de facultăţi, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.
 
Jumătate din şomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 şi 49 de ani. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14 - 15% din şomerii României şi spun că în momentul în care bat la o uşă se lovesc de paradoxurile de pe piaţa muncii. Veniţi de pe băncile şcolilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experienţă, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condiţiilor de angajare exact nevoia de experienţă.
 
Realităţile româneşti – aşa cum au fost acestea prezentate într-un raport de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) de la începutul acestui an – arată că ”resursele de muncă sunt de 12.597,7 mii persoane, din care populaţia activă civilă e de 8.910 mii persoane, aceea aflată în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie aflată în vârstă de muncă – 3.687,7 mii persoane, populaţia ocupată civilă este de 8.431,7 mii, din care salariaţi- 4.900,7 mii”. De menţionat că la recensământul populaţiei din 2011 s-a consemnat că populaţia ţării este de 20.121.641 persoane.
 
Din statistici rezultă că din cei 12,5 milioane de români apţi de muncă, mai puţin de cinci milioane au acte legale de muncă, adică plătesc impozite şi taxe, consumă şi produc pentru statul roman, întreţin restul populaţiei: şomerii, asistaţii social, copiii şi pensionarii. Câteva mii sunt şomeri, în medie rata şomajului a ajuns în 2015 şi la 6%, raportată la populaţia aptă de muncă, alte câteva mii sunt beneficiari de venit minim garantat sau muncitori plecaţi în străinătate, salahori fără acte legale de muncă. În alte documente oficiale ale ANOFM se arată că la începutul lunii august 2016, la nivel naţional aveam peste 20.000 locuri de muncă vacante în ţară şi 1.400 în Spaţiul Economic European, în timp ce rata şomajului în luna iunie era de 6,4%.
 
Statistica spune, de fapt, că există o criză de personal profesionalizat şi că oferta nu bate cu cererea, astfel că angajatorii au fost nevoiţi să scoată la concurs de mai multe ori aceleaşi posturi. Ba chiar, principalele meserii, respective primele zece, în care s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante au fost: muncitor necalificat la asamblare, muncitor necalificat în industria confecţiilor, lucrător comercial, şofer autocamion, vânzător, muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, manipulant mărfuri, confectioner- asamblor articole textile, agent de Securitate, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide. Potrivit ANOFM, numărul şomerilor neindemnizaţi s-a situat, la începutul acestui an, între 373.000 şi 327.700 de persoane.
 
Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un an, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fărăă loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.

 

Citește și: