Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
2086 vizualizări 3 oct 2017

Migraţia are loc în special în rândul practicanţilor din ţările estice ale Europei, care merg să lucreze în vest, plecând, astfel, din ţările sărace, spre cele bogate ale continentului, arată o analiză Politico realizată pe baza datelor Comisiei Europene. Instituţia blocului comunitar a analizat fenomenul exodului personalului medical şi arată că aceste ţări, în definitiv, ajung să pregătească doctori pentru vecinii lor mai bogaţi. 

Politico prezintă povestea medicului Igmar Lindstrom, absolvent al promoţiei 2001 a şcolii de medicină de la Universitatea din Tartu, Estonia. Tot ce a trebuit să facă pentru a-şi mări salariul de patru ori a fost să se mute la 200 de kilometri distanţă. 

Câştiga în jur de 600 de euro pe lună ca doctor în Estonia, fiind medic de familie şi făcând şi dictoratul. Îi plăcea munca lui şi îi plăcea şi locul unde locuia. „Dar nu-mi puteam plăti toate facturile. Acesta este principalul motiv m-am gândit că mai bine plec în Finlanda”, a mărturisit Igmar Lindstrom. 

Dincolo de golf, medicii debutanţi câştigă între 2000 şi 3000 de euro pe lună, de patru sau cinci ori mai mult decât ce li se oferă în Estonia. La câţiva ani după absolvire, 30-40% dintre tinerii medici estonieni se mută în Finlanda. 

Pregătirea medicilor este un proces lung şi costisitor, dar nu fiecare ţară îşi poate răsplăti absolvenţii de medicină în acelaşi fel. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor diferă în rândul ţărilor din Uniunea Europeană, pornind de la 816 euro pe an în România şi ajungând la peste 4.000 de euro în Luxemburg, Germania şi alte ţări din vestul Europei. 

Un sondaj realizat cu puţin timp în urma aderării Estoniei la UE în 2004 arăta că peste jumătate din personalul medical estonian se gândea să plece în străinătate. Estonia avea 4.312 medici practicanţi în 2004. Peste 1.800 au aplicat pentru locuri de muncă peste hotarele ţării de atunci şi până în prezent. 

În 2011, un membru al Societăţii Medicilor de Familie din Estonia avertiza asupra unui viitor sumbru al ţării, în care nu va mai exista un medic de familie pe o rază de 100 de kilometri. 

Estonia nu este, totuşi, singura ţară care îşi vede medicii plecând. 

Politico prezintă şi situaţia României, care şi-a pierdut jumătate din medici între anii 2009 şi 2015. De asemenea, la câţiva ani după aderarea la UE, Polonia peste 50% dintre studenţii la medicină în anii 5 şi 6 plănuiau să plece să muncească în afara ţării. Slovacia avea şi ea în jur de 15.000 de medici practicanţi când a intrat în UE. 3.800 dintre aceştia au aplicat pentru posturi peste hotare din 2004 încoace. 

Migraţia către vest a majorităţii tinerilor medici are loc într-o eră în care vârsta medie a unui doctor din UE creşte. Peste unul din trei medici din UE avea 55 de ani sau mai mult în 2014. Până în 2020, datele Comisiei Europene arată că peste 60.000 de medici, adică 3,2% din forţa de muncă, va ieşi din câmpul muncii în fiecare an. 

În unele dintre ţările europee pierderile în rândul medicilor şi asistentelor au atins deja cote alarmante. Un exemplu este situaţia României, unde 10 din populaţie trăieşte fără să aibă acces la îngrijire medicală. 

Când vine vorba despre recrutarea asistenţilor medicali şi a medicilor din ţările în curs de dezvoltare, ţările gazdă au responsabilitatea de a nu „săpa” ţările din care vin profesioniştii. În 1999, de exemplu, Departamentul de sănătate din Regatul Unit a pus în aplicare standarde pentru „recrutarea internaţională etică", inclusiv o listă a ţărilor în curs de dezvoltare din care ar trebui restricţionată recrutarea personalului medical. 

La fiecare 6 ore un medic român pleacă din ţară

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Doar anul trecut peste 1.800 de medici au cerut documente pentru a putea profesa în străinătate, păstrându-se ritmul plecării acestora din ţară, înregistrat în ultimii ani. Mai exact, la fiecare şase ore un doctor pleacă din România.

Migraţia medicilor nu s-a oprit, principalele motive pentru care aleg să plece din ţară sunt accepţiunea profesiei în societate, posibilitatea de formare profesională şi apoi veniturile. Tinerii care se formează în mari centre universitare dar  ajung în spitale din oraşe mici, în Caracal sau Sânnicolau, îşi dau seama că nu au cum să se dezvolte profesional pentru că lipsesc echipamentele din spitale”, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), scrie Ziarul Financiar.

Anul trecut, Colegiul Medicilor din România a eliberat 1.462 de certificate profesionale curente şi 425 de adeverinţe de nemembru, ceea ce indică faptul că  1.887 de medici  şi-au exprimat intenţia de a profesa în străinătate. Cu un an în urmă, erau 2.269 de solicitări din partea medicilor pentru a pleca la muncă în străinătate. Aceste cifre reflectă numărul medicilor care şi-au manifestat intenţia de a profesa în strainătate, nu a celor care au plecat efectiv”, potrivit CMR. Medicii care doresc să profeseze în străinătate pot obţine de la Colegiul Medicilor fie certificatul profesional curent (pentru medicii membri al CMR), fie adeverinţa care atestă că nu sunt membri ai Colegiului, în cazul medicilor care îndeplinesc această condiţie, au  mai transmis oficialii CMR.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor furnizate anul trecut, peste 14.500 de medici români au solicitat până actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară

Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizaţiile profesionale din alte state arată că ţările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franţa (peste 4.000 de medici români) şi Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar şi Belgia, Italia sau Spania.

Dezastrul din Sănătate: ne-a întrecut Surinam-ul la investiţii

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Dezastrul din sistemul de sănătate este relevat şi de un raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut investiţii în unităţile sanitare arată că, în perioada 2011-2015, ţara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate.

Situaţia nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investiţiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

Citește și: