Publicat

13

ianuarie

2011

19:13

220

vizualizări

De ce creşte preţul benzinei? Oficial LukOil: „COMPANIILE PETROLIERE NU SUNT INSTITUŢII DE BINEFACERE"

De ce creşte preţul benzinei? Oficial LukOil: „COMPANIILE PETROLIERE NU SUNT INSTITUŢII DE BINEFACERE"

"Sunt nişte inspecţii fiscale inopinate, pe anumite obiective, care vizează în principal modul de formare a preţurilor, profitul impozabil şi modul în care sunt înregistrate anumite cheltuieli în contabilitate", a spus Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Ad-ministrare Fiscală (ANAF). El a precizat că, dacă în urma acestor controale se vor constata nereguli, cum ar fi "mutări" de pe o firmă afiliată pe o altă firmă afi-liată, agenţia va declanşa inspecţie fiscală generală la compania respectivă. Primele rezultate preliminare vor fi formulate în câteva zile. "Ne aflăm încă în faza preliminară a demersului nostru. Printre altele, deocamdată ne axăm pe analiza comparativă a veniturilor şi cheltuielilor din exploatare ale com-paniilor petroliere", a declarat pentru gândul Sorin Blejnar.

Ce spun cei controlaţi

"Ne-au vizitat deja cei de la ANAF. Suntem foarte liniştiţi în privinţa acestor controale inopinate", spune pentru gândul Constantin Tampiza, reprezentantul preşedintelui LukOil Moscova în România, care explică de ce nu crede în posibilitatea unor pre-ţuri mai mici. El afirmă că toţi marii jucători de pe piaţa locală, cu excepţia Petrom, înregistrează pierderi. Pentru LukOil, el estimează că, în 2010, nivelul acestora se ridică la circa 55 de milioane de euro. "Se face frecvent comparaţia cu preţul benzinei din Finlanda. Acolo însă 40-50% din benzinării sunt complet automatizate. În România, un astfel de lucru este aproape imposibil şi suntem nevoiţi să angajăm în medie 10-14 oameni la fiecare staţie", spune Tampiza.

Fondul special de produse petroliere, desfiinţat

O posibilă soluţie de diminuare a avansului preţului carburanţilor este anularea contribuţiei pe care companiile petroliere o plătesc, încă din 2001, pentru acoperirea obligaţiilor de plată ale fostei Companii Române de Petrol. În acest fond special de produse petroliere intră banii obţinuţi de pe urma oricărui litru produs sau procesat în România şi care este taxat cu suma fixă de 0,01 dolari pe litru. "Am plătit deja de 1,6 ori acea datorie. Numai contribuţia LukOil depăşeşte 112 milioane de dolari", subliniază Tampiza. "Companiile petroliere nu sunt instituţii de binefacere", mai explică oficialul com-paniei petroliere. Acţionarii vor profit, iar în lipsa acestuia ei pot lua în calcul închiderea capacităţilor de rafinare şi concedieri de personal.

Războiul carburanţilor. Poziţiile combatanţilor:

Premierul Emil Boc a declarat, la începutul acestei săptămâni, că Guvernul poate introduce contramăsuri specifice economiei de piaţă, precum impunerea unor impozite împotriva producătorilor care cresc rapid şi nejustificat preţul carburanţilor. El a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă există o situaţie de monopol pe această piaţă, teorie care nu a putut fi demonstrată. În plus, premierul a cerut ANAF să ve-rifice profitul real al companiilor din domeniu.

Companiile petroliere susţin că preţul la pompă al benzinei şi motorinei este influenţat decisiv de evoluţia cota-ţiilor internaţionale ale petrolului şi de evoluţia cursului leu-dolar. Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom (SNP), Rompetrol, LukOil, MOL şi OMV.

Transportatorii vor să blocheze străzile după modelul grecesc

Conducerea recent înfiinţatei Confederaţii Naţionale Rutiere (CNR) ameninţă cu proteste de amploare care ar putea ajunge până la blocarea tuturor transporturilor comerciale. "Legat de preţul la motorină, insistăm să se ia atitudine şi să se aplice soluţiile pe care tot le-am prezentat", a declarat Augustin Hagiu, preşedintele CNR, citat de Mediafax. "Se poate ajunge ca, în acest an, să ne manifestăm cum a făcut Grecia şi Spania în 2009, adică prin blocarea efectivă a tot ceea ce înseamnă transport comercial la nivel de ţară", a spus reprezentantul CNR. Hagiu a mai afirmat că este alături de persoanele care au anunţat pe internet că vor boicota un anumit furnizor de carburant, de la care nici transportatorii ar putea să nu se mai alimenteze timp de trei luni. Hagiu a spus că a calculat că, în acest fel, compania petrolieră boicotată ar urma să piardă un miliard de euro în trei luni.

Evoluţia preţului petrolului pe piaţa internaţională

După ce a atins în vara anului 2008 preţul-record de peste 147 dolari pe baril, petrolul s-a depreciat până la sfârşitul aceluiaşi an la circa 33 dolari pe baril. Cotaţia de referinţă de la New York a început anul 2009 la aproximativ 40 de dolari pe baril, înregistrând scăderi uşoare în prima parte a anului, pentru a urca până la începutul lui 2010 la 80 de dolari pe baril. Trendul ascendent a continuat şi anul trecut şi se datorează relansării economice şi revenirii cererii, îndeosebi pe pieţele emergente precum China. În prezent, petrolul se tranzacţionează la circa 91 de dolari.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
SUA stau pe un butoi cu pulbere! Donald Trump, făcut PRAF de cine se aştepta mai puţin. Declaraţiile fac înconjurul planetei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info