Publicat

17

martie

2017

14:57

9660

vizualizări

De ce nu se mai grăbesc româncele să facă un copil. Datele care confirmă un fenomen în ultimii 25 de ani

Femeile nu se mai grăbesc să facă un copil În ultimii 25 de ani, numărul mamelor care nasc primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică. Anual, la fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată, 28 au între 35 şi 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 şi 45 de ani.

De ce nu se mai grăbesc româncele să facă un copil. Datele care confirmă un fenomen în ultimii 25 de ani

Femeile nu se mai grăbesc să facă un copil În ultimii 25 de ani, numărul mamelor care nasc primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică. Anual, la fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată, 28 au între 35 şi 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 şi 45 de ani.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 1990, 14,6 din o mie de copii care se năşteau ca fiind primii ai unei femei, erau aduşi pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 şi 39 de ani. Numărul româncelor care decid însă să aibă primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimul sfert de secol.

"Odată cu vârsta înaintată a mamei, scăpăm poate de grija aspectului financiar, dar întâmpinăm numeroase alte probleme, deloc de neglijat. De menţionat ar fi riscurile unei sarcini după vârsta de 35 de ani - de la riscul de avort spontan şi de naştere prematură, la riscul de malformaţii. De exemplu, riscul de Sindrom Down creşte considerabil. Dacă la 30 de ani, statisticile indică o probabilitate de 1 caz la 1000 de sarcini, la 35 de ani riscul este de 1 din 400, pentru ca la 40 de ani, el să fie estimat la 1 din 100. Asta dacă ajungem să obţinem o sarcină, pentru că marea problemă a pacientelor ajunse la 38, 40 de ani, este rezerva ovariană scăzută şi o probabilitate mică de a avea un copil pe cale naturală. Aici intervin procedurile de reproducere umană asistată", explică dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie. 

Subprogramul Naţional de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer a fost reluat în 2015. Potrivit datelor furnizate anul trecut, cele 13 clinici intrate în program au primit, în medie, 30 de cereri pe lună, în timp ce numărul procedurilor decontate în cuantum de 6.188 lei pentru o singură procedură a fost de 850.

"Noi am terminat de multă vreme fondurile, încă din noiembrie anul trecut. Nu am mai putut prelua niciun dosar şi am aşteptat finanţarea pentru anul în curs. Din păcate, până acum, nu există nicio decizie luată în acest sens. Nu putem decât să îndrumăm cuplurile interesate să urmărească deciziile luate la nivel ministerial şi să intre în procedură atunci când va fi posibil. Cererea este foarte mare. Două, trei persoane întreabă zilnic despre programul naţional. Să nu uităm totuşi că niciodată suma decontată nu a fost suficientă, ea neacoperind medicaţia necesară şi analizele, şi nici că limita de vârstă pentru ca viitoarea mamă să fie admisă este de 40 de ani", susţine dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Potrivit Asociaţiei S.O.S Infertilitatea, Subprogramul FIV a fost initiat de catre Ministerul Sananatii in anul 2011, iar în cadrul Subprogramului Naţional de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer s-au efectuat proceduri în urma cărora s-au născut sute de copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In anul 2013, din motive de finanţare, pacienţii nu au putut depune dosare, deşi Subprogramul teoretic a existat, figurând în lista de programe naţionale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 şi 2014. 

O problemă căreia România nu-i găseşte rezolvare

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 26 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi  în 1991, în mai puţin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 16 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 26 de ani. În 2016, în România, aşa cum am spus, s-au născut doar 189.783 de copii.

În acest ritm, previziunea specialiştilor potrivit căreia în anul 2060 România va ajunge până la 14 milioane de locuitori, pare să se adevrească. 

Şi asta în ciuda faptului că asistăm la o creştere a numărului de căsătorii şi o scădere a numărului de divorţuri. Dacă în 2015 erau înregistrate 125.454 căsătorii, anul trecut numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 133.176 noi familii. De partea cealaltă, dacă în 2015 31.527 de cupluri decideau să renunţe la mariaj, în 2016 cifra a scăzut până la 28.798 de cupluri.  

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Anunţul-şoc făcut astăzi a provocat un scandal IMENS: "Am câştigat procesul!" Prima reacţie a venit imediat şi e foarte dură

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info