Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
9332 vizualizări 23 sep 2016

Ministerul Sănătăţii a dat publicităţii o situaţie privind cazurile de rujeolă înregistrate în primele luni ale anului în România. 675 de cazuri confirmate în 23 de judeţe. 3 copii au murit. „Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor”, se arată într-un comunicat al MS. În România, rata de imunizare este sub 95%, recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Rujeola este una dintre principalele cauze de mortalitate în copilărie cu aproximativ 450 de decese pe zi la nivel mondial, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Potrivit celor mai recente date publicate de OMS, valabile pentru anul 2014, rata de acoperire a vaccinului împotrivta rujeolei în România a fost, în urmă cu doi ani, de 89%, în scădere faţă de 2013 când această rată ajunsese la 92 de procente.

Cifrele se menţin sub nivelul recomandat de organismul internaţional şi în cazul vaccinurilor pentru difterie, poliomielită şi hepatita B, fiecare cu un procentaj de 94%.  OMS nu furnizează datele referitoare la vaccinarea antitetanos pentru ţara noastră. O scădere de două procente a fost înregistrată în cazul imunizării pentru hepatita B, celelalte două vaccinuri fiind în creştere cu două, respectiv şase procente. 

Există, deci, copii care rămân nevaccinaţi, deşi imunizarea se face gratuit, fiind nevoie doar de acordul părintelui. Ce îi determină pe părinţi să nu îşi vaccineze copiii? 

„Când ai probleme majore cu rujeola, e uşor să dai vina pe cei care fac campanii antivaccinare”

În ultimele zile s-a vorbit tot mai mult despre influenţa pe care o au campaniile duse în spaţiul mediatic de persoane publice care se declară împotriva vaccinurilor făcute copiilor, aducând argumente mai mult sau mai puţin pertinente. Totuşi, aşa cum reiese din informaţiile furnizate de Ministerul Sănătăţii, copiii cărora nu le sunt administrate vaccinurile esenţiale pentru imunizare provin, în majoritate, din zone sărace ale ţării, din mediul rural sau fac parte din comunităţile de etnie rromă. Instituţia confirmă că în cazul izbucnirii epidemiilor de rujeolă în România, o dată la cinci ani statistic, focarele au fost în comunităţi sărace, unde rata imunizării este scăzută. „În anul 2010, comunităţile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinaţi, iar în anul 2011 infecţia s-a extins şi la copii nevaccinaţi din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar”, se arată într-un comunicat din 2011 al MS. 

Astfel, deşi există şi pot influenţa, campaniile antivaccinare derulate de diverse persoane publice, cum este cazul Oliviei Steer, pot fi doar în mică măsură învinuite pentru faptul că mulţi copii din România rămân nevaccinaţi. Potrivit sociologilor, aceste idei emise în spaţiul public de oameni cu mai multă sau mai puţină notorietate ajung să fie cunoscute doar de o anumită parte a populaţiei, în această categorie fiind foarte puţin probabil să intre comunităţile cu probleme. 

„La nivelul  societăţii aceste declaraţii ale unei doamne sau ale unui domn nu au influenţe majore.Efectul faptului că fac unii campanii este mic. Există şi influenţa celor care fac campanii împotriva vaccinării pe internet, da, dar grosul nu este dat, din punctul meu de vedere, de influenţa acestor personaje, ci de problemele şi carenţele sistemului medical. Este un număr relativ mic de oameni care susţin astfel de lucruri şi e dreptul lor, dreptul la exprimare liberă. Factorii importanţi sunt legaţi de modul în care funcţionează sistemul medical. E o prostie să dai vina pe unii care şi-au exprimat un punct de vedere. De puncte de vedere de acest timp e plin şi în alte ţări. Discuţii controversate sunt peste tot, există şi medici şi alte personaje care au astfel de poziţii şi, repet, în spaţiul public au dreptul dreptul toţi să vorbească. Şi, repet, în România, problemele medicale nu sunt din cauza acestor dezbateri care ocupă o zonă a elitei intelectuale, destul de restrânsă”, a explicat sociologul Alfred Bulai pentru Gândul.

Aceeaşi notă este păstrată şi de sociologul Daniel David. Acesta susţine că declaraţiile făcute în sptaţiul public de persoane cunoscute pot influenţa oamenii mai puţin informaţi şi mai puţin educaţi, însă responsabilitatea nu poate fi aruncată pe cei care fac astfel de comentarii, mai ales dacă nu sunt de specialitate. Responsabilitatea o poartă, potrvit lui Daniel David, specialiştii în domeniu. 

„Ei trebuiau să ocupe spaţiul public, astfel încât mesajele altor persoane publice nespecialiste să nu conteze sau să nu fie influente, să fie contrazise. Or, de foarte multe ori specialiştii consideră că este un dat. Ştim deja ce înseamnă vaccinul, ştim deja ce înseamnă medicină, ori iată că oamenii care nu sunt suficient de informaţi şi educaţi nu ştiu aceste lucruri. Ar trebui ca anual, Ministerul Sănătăţii să aibă o politică de informare privind vaccinurile, dar nu aşa numai ca o campanie media. Nu. Aceasta este o chestiune importantă pe care trebuie să o ducă, fiindcă mintea oamenilor poate fi coruptă de foarte multe surse de informaţie. E responsabilitatea specialiştilor. Specialiştii ar trebui să creeze dezbateri, să provoace discuţii pe aceste subiecte”, a declarat acesta pentru Gândul

Sociologii pun în discuţie, de asemenea, o altă problemă existentă în sistemul medical românesc. Pe lângă inexistenţa campaniilor de informare şi a dezbaterilor publice, lipsa medicilor de familie în cazul comunităţilor rurale şi a celor etnice este, de asemenea, o problemă majoră. 

„Când ai probleme majore cu rujeola, e uşor să dai vina pe cei care fac campanii antivaccinare. Nimeni nu a demonstrat care este efectul acestor campanii, mai ales că în mare măsură sunt copii, probabil, care vin din zone sărace unde nu au auzit săracii de curent electric, de-apoi de internet şi de campanii antivaccinare. Oamenii nu se duc la doctor pentru că nu au bani să se ducă la doctor sau nu au doctor. O parte a populaţiei nu merge la vaccin din cauza unui anumit tip de model cultural, din cauza lipsei resurselor sau din cauza faptului că nici nu mai au medici la ei în comună. Sunt mulţi factori de acest fel”, a afirmat Alfred Bulai. 

Lipsa medicilor de familie, o problemă reală a comunităţilor rurale

Lipsa medicilor de familie este confirmată de exemplele concrete, astfel de situaţii fiind prezente în mai multe judeţe. 

Mii de oameni din opt comune din judeţul Hunedoara nu au medic de familie în localităţile de reşedinţă. Sătenii se plâng că nu au de unde să primească reţete gratuite şi trimiteri la specialişti, fiind nevoiţi să meargă chiar şi 60 de kilometri ca sa beneficieze de asistenţă medicală, potrivit informaţiilor publicate în Gazeta de Dimineaţă, un ziar local din Petroşani. 

Pentru medicii de familie, zonele rurale din judeţul Hunedoara nu sunt atractive pentru că sunt relativ izolate, iar numărul asiguraţilor este prea mic ca să poată susţine financiar un cabinet medical. După numărul de locuitori, Lăpugiu este cea mai mare comună hunedoreană în care nu există medic de familie. Iar acest inconvenient este resimţit de săteni.

„Îi rău că trebuie să mergi la Deva dacă ai nevoie. E destul de departe la Deva”, povesteşte un sătean.

În ultimii 15 ani, 40 de medici de familie din judeţul Hunedoara au plecat în alte judeţe sau chiar în străinătate, potrivit sursei citate. 

Aceeaşi situaţie este prezentă şi în patru comune din judeţul Vaslui. Potrivit ziaruldevaslui.ro, în cele patru comune nu există niciun medic de familie, situaţia putându-se extinde, având în vedere că alte 11 localităţi sunt vegheate de medici deja pensionari care lucrează cu avizul Colegiului Medicilor, iar alţi 15 urmează să iasă la pensie în următorii trei ani. 

Din această situaţie reiese, odată în plus, incapacitatea sistemului medical românesc de a crea un mediu competent, în care accesul la asistenţă medicală primară să fie acelaşi pentru toată lumea, indiferent de mediul de provenienţă al persoanelor sau de categoria socială. 

Întârzieri în aprovizionarea cu vaccinuri în aproape toată ţara

Lipsa medicilor de familie nu este unicul aspect care conduce la păstrarea în actualitate a cazurilor de copii nevaccinaţi la timp. O altă situaţie care apare în fiecare an în multe judeţe din România este reprezentată de carenţele în ceea ce priveşte aprovizionarea cu diferite tipuri de vaccinuri. 

În mai 2016, vaccinul Hexacima pentru bebeluşi nu se găsea de câteva săptămâni, în cabinetele medicilor de familie din mai multe judeţe din ţară, după cum declarau la vremea respectivă oficiali din Ministerul Sănătăţii pentru Mediafax.

Vaccinul hexacima imunizează copiii împotriva a şase boli. Potrivit oficialilor din minister, contractul cu firma producătoare fusese semnat în luna martie, însă producătorul nu a putut asigura stocul, iar medicii de familie din Dolj spuneau că întârzierea adunase deja două luni. 

„Noi am făcut comandă, aşteptăm aprovizionarea. Ministerul Sănătăţii cumpără vaccinul de pe piaţa externă şi durează. Când le primim, le repartizăm medicilor de familie şi vor relua vaccinarea. Noi consumăm cam 1.500 de doze pe lună”, a declarat, la momentul publicării informaţiei, dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.

Situaţia din acest an nu este nouă. Şi în 2015 au fost înregistrate întârzieri la aprovizionarea cu vaccin hexacima în judeţul Dolj şi în alte judeţe din ţară. 

Aceeaşi situaţie a fost semnalată şi de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Olt miercuri. Potrivit Gazeta de Sud, „mii de bebeluşi olteni ce ar fi trebuit vaccinaţi cu Hexacima în ultimele luni nu au putut primi produsul biologic, pentru că în depozitul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Olt nu se mai află nicio doză. Părinţii merg cu bebeluşii în braţe la medicul de familie ca să-i vaccineze, însă fac cale întoarsă după ce doctorii le explică că nu au primit dozele necesare”. 

Reprezentanţii DSP Olt au precizat că se confruntă cu o criză acută de vaccin şi nu ştiu nici la acest moment când vor fi livrate dozele necesare.

„Nici în depozitul DSP Olt, nici la medicii de familie nu mai există doze de vaccin Hexacima şi ne confruntăm cu o criză. Nu avem informaţii oficiale privind aprovizionarea cu Hexacima. În aceeaşi situaţie suntem şi la produsul Tetraxim, care se adresează copiilor de şase ani, începând cu luna septembrie”, se arată într-un comunicat al DSP Olt, citat de Gazeta de Sud. 

Potrivit datelor furnizate de DSP Olt, la finalul lunii august, la nivelul judeţului erau 1.216 restanţieri pentru produsul biologic Hexacima, însă numărul acestora creşte de la o zi la alta. În prezent, reprezentanţii DSP Olt susţin că numărul copiilor restanţieri a depăşit 1.500, iar grav este că nimeni nu poate preciza când va lua sfârşit această criză.

Tot miercuri, Ministerul Sănătăţii a anunţat că în România este epidemie de rujeolă, în primele opt luni ale anului fiind deja înregistrate 675 de cazuri la nivel naţional. Trei copii şi-au pierdut viaţa, niciunul dintre ei nu fusese vaccinat. „Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces”, se arată în comunicatul emis de MS. 

Citește și: