Publicat

16

februarie

2016

17:02

20064

vizualizări

DECIZIE EXPLOZIVĂ A CCR. Interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor, neconstituţionale. Ce se întâmplă cu probele din dosare

O decizie a Curţii Constituţionale riscă să arunce în aer dosarele din România în care sunt probe obţinute prin supraveghere tehnică de alte „organe specializate” decât cele de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei. Cu alte cuvinte, probe obţinute prin interceptări ale SRI, chiar şi cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituţionali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală. „În 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament. Specialiştii consultaţi de Gândul susţin că în acest moment probele obţinute prin supraveghere tehnică de organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege, pot fi considerate nule. Sesizarea la CCR a fost făcută de un grup de turci, iranieni şi chinezi care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, ei fiind deja condamnaţi în primă instanţă pentru că ar fi scos 5 milioane de euro din ţară, alimentând sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”.

DECIZIE EXPLOZIVĂ A CCR. Interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor, neconstituţionale. Ce se întâmplă cu probele din dosare

O decizie a Curţii Constituţionale riscă să arunce în aer dosarele din România în care sunt probe obţinute prin supraveghere tehnică de alte „organe specializate” decât cele de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei. Cu alte cuvinte, probe obţinute prin interceptări ale SRI, chiar şi cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituţionali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală. „În 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament. Specialiştii consultaţi de Gândul susţin că în acest moment probele obţinute prin supraveghere tehnică de organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege, pot fi considerate nule. Sesizarea la CCR a fost făcută de un grup de turci, iranieni şi chinezi care sunt judecaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, ei fiind deja condamnaţi în primă instanţă pentru că ar fi scos 5 milioane de euro din ţară, alimentând sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional.

Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, arată CCR.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces al Secţiei I Penale de la Tribunalul Bucureşti.

Specialiştii consultaţi de gândul susţin că în acest moment probele obţinute prin supraveghere tehnică de alte organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege pot fi considerate nule.

Potrivit acestora, judecătorii, dar şi părţile pot invoca, chiar şi înainte de publicarea motivării CCR, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi încălcarea drepturi şi libertăţile cetăţenilor, dreptul la viaţă privată, recunoscut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi care se aplică direct în legislaţia românească peste codul de procedură penală.

De asemenea, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, orice probă culeasă altfel decât de cei prevăzuţi explicit în lege va fi considerată nelegală, deci nu se va putea folosi.

Potrivit ultimului raport al SRI depus la Parlament, cel pentru 2014, Serviciul a pus în acel an „ în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament.

Cine a dat sistemul interceptărilor peste cap: un grup de iranieni şi turci care spălau bani prin sistemul „Hawalla”

Sesizarea la CCR a fost făcută de acuzaţii dintr-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală, care au fost deja condamnaţi în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti, iar Curtea de Apel a decis rejudecarea dosarului. Este vorba despre o grupare de turci, iranieni şi chinezi care spălau bani prin firme din marile complexe angro Dragonul Roşu, Niro sau Sir, în perioada 2005-2006, ei fiind arestaţi în 2006.

În perioada respectivă, spuneau anchetatorii, gruparea ar fi trimis în Turcia 5 milioane de euro.

Cei care au sesizat Curtea sunt Hosseini Seyed Mehdi, Nalini Noori, Nalini Ziya, Altas Ferit, Etemad Razlighi Akbar, Guan Zhuhua, Inan Zulfukar (Zulfikar sau Zulkifar), Khanmohammadi Mohammad, Khanmohammadi Reza (fost Reza Khan Mohammadi Hezaveh), Korkmaz Yusuf, Ozer Hakan şi Yakupoglu Recep.

Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Practic, banii nu se mişcă de la o persoană la alta, ci brokerii din sistem se ocupă de transferul de bani. Cineva vine la brokerul X şi spune că vrea să-i trimită o sumă de buni cuiva din altă localitate, iar brokerul X apelează la un alt broker, din cealaltă localitate, care îi eliberează banii destinatarului. Cei doi brokeri se reglează între ei în ce priveşte banii.

Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
FOTO | A plecat DISTRUSĂ de la închisoare! "Stă în celulă cu nişte monştri!" ŞOCANT: Cum a ajuns să arate milionarul

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info