Cătălina Mănoiu
2824 vizualizări 1 feb 2018

"Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicţiei aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc). Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute", se arată în comunicatul transmis de Curtea Constituţională.

Judecătorii au explicat că legea analizată se referă la doar la cazurile în care interdicţiile încă sunt în vigoare.

"Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, Curtea a reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ", se arată în comunicat.

Decizia privind constituţionalitatea legii ANI a fost luată de Curtea Constituţională cu majoritate de voturi după o sesizare a PNL.

Liberalii cereau verificarea unor articole printre care şi cel care prevede excluderea, retroactiv, de la sancţionarea pentru conflict de interese a parlamentarilor, prin invalidarea rapoartelor ANI confirmate în instanţă în perioada 2007-2013.

Câţi aleşi scapă de acuzaţii prin această lege

675 de parlamentari şi aleşi locali scapă de acuzaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese prin intermediul acestei legi, se arată într-un răspuns al ANI, din decembrie 2017, pentru româniacurată.ro

“Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancţiunilor în toate cazurile finalizate de ANI şi anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât şi cele definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare.

Cu referire la funcţiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancţiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari şi aleşi locali (foşti sau actuali), astfel:

– 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate)

– 78 cazuri definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare", precizează sursa citată.

Modificările legislative au fost adoptate de Senat pe 18 decembrie, cu 77 de voturi „pentru” şi 39 „împotrivă”. Actul normativ a fost iniţiat de social-democratul Florin Iordache. 

PSD-ALDE nu ar fi putut trece de Senat, camera decizională, modificarea Legii ANI, fără sprijinul UDMR sau al senatorului PMP Gheorghe Baciu. 

Modificarea adusă Legii ANI a fost criticată şi de preşedintele PMP, Traian Băsescu, care a afirmat că astfel majoritatea parlamentară"şterge cu buretele" incompatibilităţile constatate în perioada 2007 - 2013 în cazul primarilor şi parlamentarilor şi "prăbuşeşte ANI".

"Deci, asta da lovitură! Toată lumea s-a uitat pe 303 (Legea 303/2004 - n.r.) şi astăzi a trecut cu votul majorităţii această lege care pur şi simplu prăbuşeşte ANI şi şterge cu buretele incompatibilităţile pentru parlamentari, incompatibilităţi în perioada 2007 - 2013 (...). Şi primarii, despre care se spune aşa: dacă s-a constatat incompatibilitatea în mod definitiv, în instanţă, nu pot ocupa funcţii în aparatul de stat, dar pot candida la primar. (...) Astăzi şi-au rezolvat două probleme: problema parlamentarilor incompatibili şi problema primarilor şi consilierilor incompatibili", a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele PMP afirma şi că vrea să ştie cum au votat fiecare dintre parlamentarii din Comisia juridică în cazul modificărilor la Legea ANI.

"Eu am însă o întrebare publică, pentru că această lege a trecut prin Comisia juridică: vreau să ştiu cum a votat fiecare parlamentar din Comisia juridică", a spus Traian Băsescu.

 

Citește și: