12464 vizualizări 12 feb 2012

Codurile sunt emise de către Autoritatea Naţională de Meteorologie (ANM), de cele mai multe ori pentru anumite regiuni, şi reflectă estimările privind gravitatea evenimentelor meteorologice care ar urma să aibă loc, conform informaţiilor disponibile la un anumit moment dat.

Un astfel de cod poate fi, în ordinea crescătoare a gravităţii fenomenelor meteorologice, verde, galben, portocaliu sau roşu.

Codul verde este anunţat în momentul în care "nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase".

Codul galben se anunţă atunci când "fenomenele meteorologice anunţate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt, temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă" care care pot deveni, temporar, periculoase pentru anumite activităţi. În general, în starea de cod galben există posibilitatea de creştere de debituri şi de niveluri.

Anunţarea codului portocaliu implică faptul că sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există, de asemenea, riscul de viituri pe râurile mici.

Codul roşu se anunţă doar atunci când sunt prognozate fenomene meteorologice "periculoase de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, caniculă, ger)". Există risc de viituri majore.

În momentul în care ANM anunţă aceste coduri, se precizează fenomenele meteorologice vizate precum şi durata aplicării codului şi regiunea în care se aplică. De cele mai multe ori se specifică şi informaţii suplimentare, cum ar fi viteza vântului sau nivelul stratului de zăpadă care ar putea să se depună într-un anumit interval de timp.

Exemplu de anunţ de cod portocaliu

De exemplu, sâmbătă, 11 februarie, ANM a anunţat cod portocaliu, fenomenele vizate fiind "ninsorile abundente".

Conform hărţii care este cuprinsă în anunţ, codul portocaliu este declarat doar pentru partea sudică a României. ANM oferă şi informaţii suplimentare: "În intervalul menţionat va ninge abundent în partea de sud şi sud-est a ţării, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 55 de km/h, temporar viscolind şi spulberând zăpada. Se va depune strat nou de zăpadă, ce va depăşi local 30 de cm şi izolat 50 de cm". ANM precizează, de asemenea, că acest cod este valabil, în regiunea precizată, în intervalul 13.02. ora 12 - 14.02 ora 02.

În ceea ce priveşte stările de alertă şi cele de urgenţă, acestea se declară de către instituţiile locale sau centrale.

Starea de alertă este, mai degrabă, o măsură administrativă, adoptată într-o situaţie de urgenţă, care presupune, după declararea ei, punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiune şi a măsurilor de prevenire, avertizare a populaţiei şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

Ce măsuri trebuie să ia autorităţile când se declară stare de alertă

Pe durata unor situaţii de urgenţă, în care se poate declara stare de alertă, ar trebui întreprinse, conform OUG 21/2004, următoarele măsuri: avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol, declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă, precum şi acordarea de ajutoare de urgenţă, solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională dar şi acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice.

Starea de alertă este declarată de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, cu acordul ministrului Administraţiei şi Internelor. Ea poate fi declarată fie pentru întregul judeţ, fie doar pentru anumite localităţi. Starea de alertă la nivel local poate fi declarată de către comitetele locale, cu acordul prefectului.

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, conform legii, cu respectarea art. 53 din Constituţie, "măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii". În lege se prevede că aceste dispoziţie, dacă se aplică, trebuie să fie "în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia".

Starea de urgenţă se instituie doar de către preşedintele României

În ceea ce priveşte starea de urgenţă, aceasta se instituie prin decret prezidenţial, fie că este vorba despre întregul teritoriul al ţării sau doar despre anumite zone, decret care trebuie contrasemnat de către premier şi publicat în Monitorul Oficial. O stare de urgenţă poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile. Preşedintele trebuie să solicite apoi Parlamentului, în termen de cel mult cinci zile de la instituirea stării de urgenţă, aprobarea măsurilor propuse.

Starea de urgenţă poate fi instituită în cazul unor ameninţări reale la securitatea naţională şi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre, conform OUG 1/21 ianuarie 1999, modificată şi completată ulterior prin legea 453/2004. Ea dă dreptul autorităţilor, printre altele, să închidă graniţele, în întregime sau doar la extremitatea zonelor în această stare, să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun şi să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune.

Citește și: