Clarice DINU
Clarice DINU
1722 vizualizări 30 aug 2017

Astfel, şefii DNA, DIICOT şi Parchetului General sunt numiţi de CSM, secţia de procurori, la propunerea ministrului Justiţiei. Acesta din urmă organizează procedura de selecţie, candidaţii urmând să susţină un interviu în faţa ministrului. 

Potrivit proiectului de lege, la evaluarea interviului sunt avute în vedere standarde care ţin de verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care candidatul participă la selecţie, dar viziunea candidatului în privinţa organizării instituţiei astfel încât să îndeplinească atribuţiile constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. De asemenea, se vor verifica aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului vizând „capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comnicare”. De asemenea, se va ţine cont de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională. 

După parcurgerea interviurilor, Ministrul Justiţiei va înainta CSM cel puţin două propuneri de numire pe funcţiile vacante, însoţite de o analiză. La rândul său, CSM va face o evaluare proprie a candidaţilor, procedura dublând în cea mai mare parte interviul pe care candidaţii îl vor fi susţinut în faţa ministrului. 

CSM poate refuza o singură dată, motivat, numirile în funcţie, făcând publice motivele acestei decizii. 

Ministerul Justiţiei îşi motivează propunerea de schimbare a procedurii pe faptul că, din punct de vedere constituţional, procurorii îşi desfăşoară sub autoritatea Ministrului Justiţiei. 

CITEŞTE AICI PROIECTUL INTEGRAL

„Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, se arată în expunerea de motive. 

Inspecţia Judiciară, structură cu personalitate juridică în cadrul MJ

Inspecţia Judiciară(IJ) se înfiinţează ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiţiei, prin reorganizarea instituţiei care acum funcţionează în cadrul CSM, prevede proiectul de modificare a legilor justiţiei. 

IJ va fi condusă de un inspector şef, ajutat de un adjunct, cu mandat de 4 ani, ambii numiţi prin concurs organizat de Ministerul Justiţiei. Concursul se organizează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului. ca procedură de revocare, şefii IJ îşi pot pierde funcţia prin decizie a ministrului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. 

Evaluarea managementului se va face anual, printr-un audit extern independent. 

Numărul maxim de posturi în noua structură va fi de 110, cu posibilitatea măririi prin hotărâre de guvern. 

 

 

 

Citește și: