Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
25561 vizualizări 8 mar 2018

Mai mult, raportul privind dublul standard în ceea ce piveşte calitatea produselor comercializate în Uniunea Europeană arată că această practică nu se rezumă la produsele alimentare, în această categorie încadrându-se şi alte bunuri de consum cum ar fi detergenţii sau produsele de igienă.

Potrivit datelor cuprinse în draftul raportului Parlamentului European, dat publicităţii prin Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului, ceastă problematică a dublului standard în ceea ce priveşte calitatea produselor în diferite state membre sau în diferite regiuni şi pieţe locale se traduce, potrivit unui studiu coordonat de experţi de la Facultatea de Drept a Universităţii Plackeho Olomouc, în următoarele activităţi ale producătorilor: 

- producătorul distribuie pe diverse pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj

- un producător plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul extrem de asemănător

- un producător plasează produse cu greutăţi diferite pe pieţele europene, însă cu acelaşi ambalaj sau unul similar

- atunci când lansează un produs nou pe o anumită piaţă, producătorul foloseşte un produs cu o compoziţie de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor şi a-i învăţa pe consumatori să cumpere produsul, urmând ca, după o anumită perioadă, să apară o „schimbare a reţetei” fără nicio schimbare în ceea ce priveşte ambalajul sau modul de prezentare al acestuia.

VERSIUNEA ORIGINALĂ A DOCUMENTULUI POATE FI CONSULTATĂ AICI

Toate aceste lucruri conduc la situaţia în care consumatorul dintr-o ţară care călătoreşte într-o altă ţară nu mai poate fi sigur că acelaşi produs, cumpărat din locul în care se află are aceleaşi calităţi cu cel pe care-l consumă în ţara sa de origine. 

Având în vedere reglementările europene în domeniu, raportul Parlamentului European arată că, indiferent că este vorba despre promovarea, vânzarea sau furnizarea de produse, companiile ar trebui să le ofere consumatorilor informaţii exacte, care să le permită acestora să facă o alegere în cunoştinţă de cauză atunci când vor să cumpere un produs. 

Astfel, între recomandările specialiştilor europeni se regăseşte întocmirea unei liste negre a producătorilor care practică dublul standard în ceea ce priveşte calitatea produselor pe care le distribuie în spaţiul european, conducând, astfel, la alterarea calităţii produselor în cazul în care acestea sunt distribuite în estul Europei, faţă de cele destinate consumatorilor din vest. 

România, una dintre ţările în care se consumă prosuse mai proaste decât în Occident

În luna iulie 2017, în urma analizelor comparative realizate de autorităţile de la Bucureşti au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România şi în câteva ţări din UE. 

Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punctul de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine, au precizat oficialii Ministerului Agriculturii (MADR).

La acţiunile de prelevare au participat, în luna iunie, câte doi delegaţi din partea ANSVSA, ANPC şi MADR.

„Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză”, preciza la acea vreme ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de presă, afirmând că rezultatele analizelor urmau să fie trimise imediatComisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparaţiile ulterioare.

Reprezentanţii MADR au exemplificat diferenţe de conţinut din punct de vedere caloric identificate la produse ca parizer de porc, cârnaţi pentru grătar, conserve de peşte, pateu de ficat, bacon cuburi, şuncă de porc. Ei au precizat că aceste produse nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman şi diferenţele respective indică doar o necorelare între etichetările din vestul şi estul Europei.

Citește și: