Biro ATTILA
Biro ATTILA
8364 vizualizări 15 oct 2014

În dosarul în care Ilie Sârbu este urmărit penal şi Viorel Hrebenciuc este audiat la DNA ancheta se concentrează asupra unei retrocedări suspecte a unei suprafete de 43.000 de hectare de teren, o afacere evaluată de Rise Project la 140 milioane euro. În esenţă, procurorii DNA susţin că Ioan Adam, Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit în procedurile de retrocedare a moşiilor deţinute în judeţul Bacău de către Dimitrie Ghica şi a fiului său Nicolae D Ghica, care fac parte din cele mai importante familii princiare din România.

Istoria celor patru moşii a fost refăcută astfel de către procurorii DNA:

1913,  NICOLAE D. GHICA avea în deplină proprietate cele patru moşii: COMĂNEŞTI,  PALANCA,  BRĂTULEŞTI şi AGĂŞ.

1921, NICOLAE D. GHICA a decedat, lăsând în urma sa patru copii (Nicolae, Eugen, Dimitrie şi Ivette) şi soţia supravieţuitoare, Yvonne proprietarii celor patru moşii (COMĂNEŞTI,  PALANCA,  BRĂTULEŞTI şi AGĂŞ).

1945, calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui NICOLAE D. GHICA (DIMITRIE, EUGEN, IVETA şi NECULAI).

În niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se găseşte măcar un singur act de natură să contrazică afirmaţia de mai sus, din care să reiasă că MARIA MAVROCORDAT ar fi fost proprietar de teren forestier în anul 1945.

În ceea ce-i priveşte pe DIMITRIE N. GHICA şi NICOLAE D. GHICA este evident că nu puteau avea calitatea de proprietar de posedat de pădure în anul 1945 din moment ce erau decedaţi.

MARIA MAVROCORDAT a avut o fiică, ZOE (n. 1890 – d. 1973), căsătorită cu MIHAIL STURDZA, aceştia având la rândul lor un fiu, pe ELIE VLAD STURDZA, născut în anul 1916 şi decedat în anul 2009.

Descendentul şi moştenitorul lui ELIE VLAD STURDZA se numeşte PALTIN GHEORGHE STURDZA.

Doi presupuşi moştenitori

Rise Project a arătat că drept moştenitori ai moşiilor Ghica s-au anunţat în 2001 şi 2005 două personaje: Eliza Ghica şi Elie Vlad Sturdza. “Într-o zi toridă din vara anului 2001, Primăria Comăneşti din judeţul Bacău a fost vizitată de o româncă stabilită în Brazilia. S-a recomandat ca fiind o rudă îndepărtată a familiei Ghika. Femeia s-a prezentat ca moştenitoarea lui Dimitrie Ghika şi a fiului său Nicolae D Ghika, mai spune fostul consilier”, a relatat Rise Project 

În 2005 Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt strănepot al lui Dimitrie Ghika şi a solicitat 30 de mii de hectare, suprafaţa însumând cinci domenii forestiere, – Brătuleşti, Comăneşti, Ciobănuş, Agăş şi Palanca.

Un consilier local din Comâneşti a relatat că autorităţile au făcut propriile cercetări în arhive şi au descoperit că nici unul dintre cei doi nu sunt adevăraţii moştenitori ai averii.

“I-am identificat pe strănepoţii lui Nicoae Ghika: John Nicholas care era stabilit în Marea Britanie şi soţia sa, Judith Ghika. Aceştia erau singurii nepoţi în viaţă ai lui Nicolae şi, deci, adevăraţii moştenitori a ceea ce mai rămăsese din moşie”, a relatat un consilier local pentru Rise Project

John Nicholas Ghika a fost primul copil al lui Dimitrie Ghika. Născut în 1928 la Paris, s-a mutat cu familia în Marea Britanie, unde a ajuns înalt ofiţer în armata britanică. A decedat în august 2003 fără să revendice vreodată averea din România.

În schimb Elie Vlad Sturdza a continuat demersurile pentru retrocedarea a 30.000 de hectare de teren susţinând că este moştenitorul proprietăţilor familie princiare Ghica.

Traseul juridic al bătăliei pentru moştenirea Ghica

Ancheta DNA a stabilit că atât Direcţia Silvică, cât şi Direcţia Judeţeană de specialitate au respins cererile presupusului moştenitor. Hotărârea direcţiei judeţene este atacată în instanţă unde Elie Vlad Sturdza este reprezentat de către avocatul Ioan Adam, actualul deputat PSD, cel care este şi investigat de DNA.

Judecătoria Oneşti a respins plângerea prin care se contesta decizia comisie judeţene de respingere a retrocedării. Tribunalul Bacău menţine sentinţa în 2008 deoarece Elie Vlad Sturdza are gradul V şi nu are vocaţie succesorală faţă de aceştia. “În plus, Tribunalul Bacău reţine că MARIA GHICA a primit numai bani, ca urmare a partajului de ascendent din anul 1902, nu şi păduri, deci nu exista nici un temei de reconstituire”, arată procurorii DNA.

Presupusul moştenitor face o cere de revizuire a deciziei la Judecătoria Sfântu Gheorghe. Şi această cerere este respinsă.

Momentul de cotitură al retrocedării

Decizia prin care revizuirea sentinţei iniţiale este atacă cu recurs la Tribunalul Covasna. Aici procurorii DNA spun că în data de 22 iunie 2010, completul format din UŢĂ GABRIEL, ORDOG LORAND ANDRAS şi MOLDOVANU LIDIA a dispus admiterea recursului formulat şi trimiterea cauzei spre rejudecare. La rejudecare Judecătoria Sfântu Gheorghe respinge din nou cererea retrocedare. Între timp procesul a fost preluat în calitate de moştenitor de Paltin Sturdza fiul lui Elie Sturdza.

La recurs prespupusl moştenitor nu a mai solicitat  30.000 HA ci  numai moşiile rămase după DIMITRIE N. GHICA (D. 1923), respectiv: COMĂNEŞTI, PALANCA, DOFTEANA şi BELEGHET, adică 23.000 ha.

La recurs acelaşi complet al Tribunalului Covasna format din  judecătorii ORDOG LORAND ANDRAS, UŢĂ GABRIEL şi VELICAN MARIA DANIELA  au dispus admiterea recursului şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier şi 50 de ha de teren agricol inclusiv pentru pădurile DOFTEANA şi BELEGHET “deşi la judecarea revizuirii în fond, aşa cum am arătat renunţase la DOFTEANA şi BELEGHET şi solicitase numai 23.000 ha”, arată DNA

Procurorii DNA susţin că decizia judecătorilor ar fi fost influenţată de către Ioan Adam. “Această modificare de optică a judecătorilor are  tangenţă directă cu legăturile telefonice dintre avocatul ADAM IOAN şi ORDOG MELINDA, soţia lui ORDOG LORAND ANDRAS (16 mai 2012, ora 10:25 – înainte de motivarea deciziei nr. 231/R), precum şi cu sporul neobişnuit pe care l-a avut averea familiilor  judecătorilor UŢĂ GABRIEL şi ORDOG LORAND ”, spun procurorii DNA

O afacere evaluată la 140 milioane euro

După acest episod, procurorii DNA spun că Paltin Sturdza a fost convins de Ioan Adam să încheie un contract de  promisiune de vânzare-cumpărare cu CĂLUGĂR  DANIEL-CONSTANTIN  şi VARGA IOAN-GHEORGHE a celor 43.227 ha de teren forestier în schimbul unui preţ total de 68.000.000 (şasezecisioptdemilioane) Euro, respectiv suma de 1.572 Euro ptr un hectar . DNA spune că din acest contract reiese că tot terenul urma să ajungă la PROKON HIT TIMBER S.R.L. “Pe 30 ianuarie 2013, pădurea a fost promisă spre vânzare grupului german Prokon, în schimbul sumei de 140 de milioane de euro.”, notează Rise Project

Procurorii notează că  “în luna aprilie 2013, la iniţiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a acceptat să încheie un nou antecontract de vânzare-cumpărare a aceleiaşi suprafeţe de teren forestier (43.277 ha) cu numitul BENGESCU DAN COSTIN“ În acest contract preţul prevăzut a fost de 2500 euro/ha despre care procurorii spun că era cu 1000/1500 de euro mai mic decât preţul pieţei. Acestă diferenţă care ajunge în final pe toată suprafaţa la câteva zeci de milioane euro urma să fie utilizată de Bengescu pentru “cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău cu atribuţii în domeniul punerii în posesie şi al eliberării titlului de proprietate (şefi ocoale silvice, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, funcţionari din cadrul Direcţiei Silvice Bacău, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, preşedinţi din cadrul Comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar etc ). ”

Intră în scenă Viorel Hrebenciuc

Procurorii arată că ultima fază a operaţiunii de retrocedare era punerea în posesie. Aici apare potrivit descrierilo,m procurorilo Viorel Hrebenciuc. Procurorii spun că Hrebenciuc avea rolul de a influenţa autorităţile locale pentru a efecuta punerea în posesie. “Pentru atingerea acestei ţinte, Bengescu Dan Costin a cointeresat în această afacere mai mute persoane, fiecare dintre aceştia având roluri clar stabilite. În primul rând, prin intermediul numitului Durlan Iulian, primarul Comunei Căiuţi din judeţul Bacău, a reuşit să-l capaciteze pe numitul Hrebenciuc Viorel, deputat în Parlamentul României, care avea rolul de a-şi folosi influenţa politică  la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice din judeţul Bacău şi de la nivel central pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract”

Romsilva nu renunţă la luptă

Cu toate că din activitatea grupului părea că retrocedarea este sigură şi nu mai poate fi întoarsă Romsilva administratorul pădurilor din România care urma să piardă importante suprefaţe face recurs la decizia Tribunalului Covasna. Astfel că din nou retrocedarea devenea incerctă.

DNA susţine că rolul lui Hrebenciuc avea rolul de a interveni pe lângă conducerea Romsilva pentru ca instituţia să nu se apere în instanţă. DNA susţine că Hrebenciuc “l-a abordat pe numitul Crăciunescu Adam prin intermediul lui Ilie Sârbu, senator, persoană cu foarte mare influenţă asupra directorului RNP Romsilva”

Iată ce reţine DNA în cazul lui Hrebenciuc:

►Din probe a rezultat că atât Adam Ioan cât şi Bengescu Dan Costin i-au solicitat în mod direct lui Hrebenciuc Vorel să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său trebuia să dispună juriştilor din cadrul Romsilva şi ai DS Bacău să aibă o atitudine necombatantă.În acest context este de menţionat faptul că în luna decembrie 2013, după ce a aflat că jurista din cadrul ROMSILVA a depus cererea de strămutare la ÎCCJ, obţinând totodată şi suspendarea judecăţii dosarului 2209/119/2013, după ce a fost admonestat de Hrebenciuc Viorel prin intermediul lui Sîrbu Ilie, Crăciunescu Adam a dispus ca acea juristă să nu mai reprezinte RNP Romsilva( era prea profesionistă şi apăra prea insistent !!! ei doreau să fie cineva pasiv să facă apărări formale pentru ROMSILVA)  în cauzele ce privesc Domeniul Ghica Comăneşti şi să nu mai facă deplasări în afara Bucureştiului, ceea ce a afectat în mod direct drepturile patrimoniale şi interesele legitime ale acesteia. 

►DNA susţine că Viorel Hrebenciuc a intervenit în mod direct pe lângă o serie de funcţionari pentru a determina ROMSILVA şi funcţionarii din diverse primării pentru ca terenurile să ajungă la presupusul moştenitor Paltin Sturdza. DNA mai reţine următoarele despre Hrebenciuc:

►Cu ocazia unei întâlniri dintre Hrebenciuc Viorel şi Bengescu Dan Costin, din 13 august 2014, primul a afirmat că trebuie să vorbească cu Sârbu Ilie pentru a-l ”călca pe cap” pe Crăciunescu Adam, din această sintagmă folosită înţelegând că se intenţiona luarea de măsuri drastice faţă de directorul RNP ROMSILVA dacă nu va respecta sarcinile trasate de către Hrebenciuc Viorel şi va mai face apărări în instanţă deoarece trebuia să aibă o atitudine împotriva atribuţiilor de serviciu, manifestându-şi intenţia de a-i oferi acestuia drept ”donaţie” o suprafaţă din pădurea a cărei punere în posesie ar facilita-o.

De ce este urmărit penal Ilie Sârbu?

Surse judiciare au explicat pentru Gândul că Ilie Sârbu este urmărit penal pentru infracţiuni de corupţie. Acesta împreună cu Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit la funcţionarii Romsilva pentru ca instituţia să nu se apere în instanţă. Astfel încât cele 43.000 de hectare să ajungă la Paltin Sturdza. Sursele judiciare susţin că Ilie Sârbu ar fi contactat direct factorii decidenţi din cadrul Romsilva. 

Citește și: