no author
Oana Despa
1146 vizualizări 30 apr 2018

"Plagiatul se predă în şcoală, în sensul practicării lui de la o vârstă foarte fragedă. Copiii învaţă că a prelua fără să citeze este bine, înainte de a învăţa ce înseamnă plagiat şi de ce reprezintă un furt. Or, un comportament deja fixat este mai greu de schimbat. (...) Cumva, cu ajutorul accesului la internet, prin introducerea în şcoală a «referatelor», fără înţelegerea corectă a furtului intelectual, s-a declanşat o vânătoare de note cu zero efect în învăţare. Copilul aduce tipărit, nici măcar scris de mână, un referat pe care «doamna» îl pune pe catedră şi trece un «zece» în catalog. Uneori, copilul nu a fost implicat nici măcar în selecţia a ceea ce alege pentru a copia şi lipi în referatul lui", a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Daniela Vişoianu, expert în educaţie, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

Comoditatea cadrelor didactice, spun specialiştii, ar fi prima cauză care transformă plagiatul într-un fenomen normal.

"Din păcate, în cea mai mare parte din timp, ne uităm la vârful icebergului, adică, doctoratul. Problema este că noi nu tratăm cauza, ci efectul, şi ne dăm seama prea târziu că am învăţat tinerii într-o anumită paradigmă. Este vorba despre o mentalitate promovată în sistemul preuniversitar din simplitate, din comoditate pentru că este mai uşor să îl înveţi pe copil să înveţe ceva pe de rost, să preia de undeva fără să specifice sursa. E mai uşor să îl notez pe elev doar aducând un referat, care sigur nu respectă rigorile academice pentru că acelui cadru de didactic îi este indiferent dacă elevul va plagia sau nu", a precizat, pentru MEDIAFAX, Horia Oniţa, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor.

Mai mult decât atât, Oniţa atrage atenţia că plagiatul este încurajat chiar şi în cadrul examenului de Bacalaureat.

"Mai rău este că acest fenomen este perpetuat şi la evaluările naţionale, unde, în special la Bacalaureat, elevul este pus să spună «în opinia mea» şi după aceea să recite un text care nu are nicio legătură cu modul în care ar trebui ca o opinie a unui tânăr de 18 ani să sune. Este pur şi simplu un copy-paste din teoria unor critici literari şi atât. Aceasta este oglinda plagiatului din România. Eşti punctat la examen doar dacă spui «în opinia mea» Nu doar că nu eşti sancţionat, dar eşti obligat să plagiezi pentru a primi punctajul la Bacalaureat, ceea ce este punctul maxim care poate fi arătat raportat la această problemă", a adăugat fostul preşedinte CNE.

În ceea ce priveşte eventuale măsuri care ar putea fi luate în stoparea acestui fenomen, formarea profesorilor sau schimbarea metodologiei de la examenele naţionale ar putea reprezenta nişte puncte de plecare.

"Se pot lua nişte măsuri pe termen scurt în acest sens, de exemplu, la Bacalaureat, unde schimbările nu se fac la nivel de mentalitate colectivă, ci la nivel de pix al ministrului, iar ceea ce se petrece în clasă este mai greu de schimbat. În sistemul de formare iniţială al cadrelor didactice, ar trebui să li se explice viitorilor profesori importanţa citării surselor, onestităţii. În clasele mici, când de abia eşti format, un copil nu poate să înţeleagă de ce există nişte rigori, iar atunci când începe să înţeleagă este deja prea târziu", a mai spus Horia Oniţa.

În prezent, se fac nişte paşi în acest sens, dar doar la studiile universitare. Există o disciplină obligatorie la master şi doctorat, dar facultativă la licenţă, prin care studenţii învaţă etica şi integritatea academică de care trebuie să ţină seama atunci când redactează o lucrare de diplomă.

"Mi-aduc aminte foarte bine şocul unei studente de anul I care a primit nota «unu» pe unul din aceste referate. Întregul ei univers era prima dată confruntat cu această realitate. De aici şi puţina deschidere către inovare, cercetare şi dezvoltare. În lumea lui «copy paste», să plăteşti ceea ce produce mintea devine o alegere scumpă şi mulţi dintre cei care muncesc cu mintea, în industrii creative, de conţinut, preferă să plece într-o ţară în care sunt apreciaţi pentru ceea ce concep", a afirmat Daniela Vişoianu.

În 2014, Universitatea din Bucureşti a redactat un ghid împotriva plagiatului, prin care este propus un set de reguli de bază împotriva acestui fenomen.

"Pe lângă faptul că e un delict moral grav, plagiatul presupune costuri sociale evitabile, între care salariile plătite unor oameni a căror calificare e obţinută fraudulos. Plagiatorii pot ocupa pe nedrept locul altor persoane care şi-au obţinut calificarea corect. Publicul plăteşte sume mari sub formă de taxe şi impozite spre a acoperi cheltuielile pentru găsirea şi pedepsirea plagiatorilor. (...) Prin descoperirea acestei practici, imaginea universităţii şi a oricărei alte organizaţii se deteriorează, prestigiul ei coborând periculos de mult", reiese din "Ghidul împotriva Plagiatului" realizat de Universitatea din Bucureşti.

În comisia parlamentară de validare a lui Valentin Popa în funcţia de ministru al Educaţiei, fostul rector de la Universitatea din Bucureşti a precizat că se discută prea mult despre plagiate fiind umbrite astfel valorile învăţământului românesc, în condiţiile în care nici legea nu prevede exact unde se pun ghilimelele.

"Am avut întotdeauna absolvenţi extraordinari care au plecat în străinătate. Este păcat cu umbrim valorile învăţământului prin scoaterea în evidenţă a unor elemente nu atât de importante, precum cum ar fi plagiatele. Vorbim mult prea mult despre de 0,1% din tezele de doctorat care ar fi plagiate.(...) Nici legea după care ar trebui sa îi condamnăm nu este chiar perfectă, nu prevede legea că trebuie ghilimele la un text pe care îl preluăm, sau citarea imediată după el, deşi azi cercetătorii noştri aşa fac. Nici eu nu am învăţat în facultate să fac în acest mod, citarea era la final, dar nu să o faci imediat lângă text", a declarat Valentin Popa, după audierea din comisia parlamentară, unde a primit aviz pozitiv pentru funcţia de ministru al Educaţiei.

Citește și: