Publicat

30

mai

2010

19:53

199

vizualizări

EXCLUSIV - Lista bolilor care s-au „upgradat“: apar în forme mai agresive, atacă şi persoanele tinere şi sunt greu de tratat

Astmul, bronşita, obezitatea, hipertensiunea şi bolile digestive afectează tot mai mulţi români şi apar în forme mai agresive, anunţă medicii. Ei avertizează că bolile s-au „upgradat“ şi că medicamentaţia recomandată a rămas în urmă

EXCLUSIV - Lista bolilor care s-au „upgradat“: apar în forme mai agresive, atacă şi persoanele tinere şi sunt greu de tratat

Astmul, bronşita, obezitatea, hipertensiunea şi bolile digestive afectează tot mai mulţi români şi apar în forme mai agresive, anunţă medicii. Ei avertizează că bolile s-au „upgradat“ şi că medicamentaţia recomandată a rămas în urmă

Astmul, bronşita, obezitatea, hipertensiunea şi bolile digestive afectează tot mai mulţi români şi apar în forme mai agresive, anunţă medicii. Ei avertizează că bolile s-au "upgradat" şi că medicamentaţia recomandată a rămas în urmă

În ultimii ani, mai multe boli "banale" s-au diversificat, au devenit deosebit de agresive şi au atacat categorii de vârstă la care nu apăreau în mod normal, au declarat, pentru Gândul, medici de diferite specialităţi, care avertizează că tratamentele "clasice" sunt, în multe cazuri, depăşite. De pildă, noua ţintă a astmului, boală genetică, ce apare în anii copilăriei, este tânărul de 30 de ani. De asemenea, infarctul miocardic acut a atacat, în ultimii ani, şi multe persoane sub 40 de ani. Citiţi mai jos lista bolilor cu agresivitate accelerată. Vedeţi, în continuare, şi modul în care "ucigaşul silenţios" - hipertensiunea arterială - poate fi învins.

Explicaţiile pentru "succesul" acestor boli ţin de stilul nostru de viaţă: stresul, poluarea, alimentaţia plină de chimicale şi sedentarismul sunt factori care duc la apariţia acestor modificări. Medicamente de generaţie nouă există pentru tratarea acestor afecţiuni, dar cele mai multe rămân inaccesibile pacientului din România din cauza preţurilor prohibitive.

Plus: dacă mai era nevoie, încă un semnal de alarmă - aflaţi, mai jos, că 4,5 milioane de români sunt obezi, obezitatea fiind boala cu cel mai accelerat ritm de creştere a agresivităţii.

Astmul, bronşita, obezitatea, hipertensiunea şi bolile digestive, care afectează tot mai mulţi dintre români, au apărut în forme agresive, anunţă specialiştii. Medicamente există pentru tratarea acestor afecţiuni, dar cea mai mare parte rămân inaccesibile pacientului din România din cauza preţurilor prohibitive.

Astfel, românii sunt nevoiţi să înlocuiască medicamentele mai scumpe, de ultima generaţie, cu cele ieftine, cu eficienţă scăzută şi o mulţime de efecte secundare. "Pe piaţa farmaceutică sunt medicamente care au apărut acum 20-30 de ani şi altele care au o vechime de 5-7 ani, pentru aceeaşi clasă terapeutică. Din cauza faptului că reprezentaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu au făcut încă lista medicamentelor compensate şi nici nu au cerut părerea specialiştilor, există riscul ca un cardiac care a folosit, până în prezent, Metoprolol, medicament nou, să renunţe la el şi să cumpere Propanololul, deoarece există probabilitatea că cei de la Casă nu îl mai introducă pe lista compensatelor cu 90 la sută, iar pacientul să nu şi-l poată permite", a declarat pentru Gândul Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România. Potrivit acesteia, riscul apariţiei efectelor negative este destul de mare, deoarece organismul pacientului este obişnuit cu un anumit tip de medicament şi renunţarea în favoarea altuia este destul de riscantă. Printre efectele adverse apărute în cazul schimbării medicamentelor se numără înrăutăţirea stării pacientului sau chiar apariţia altor afecţiuni.

Noua victimă a astmului - românul de 30 de ani

Potrivit pneumologilor, astmul, "o boală genetică, care de regulă apare la vârsta copilăriei, respectiv la 5-7 ani", se manifestă acum la pacienţi trecuţi de 30 de ani, care prezintă semne ale acestei afecţiuni. Modificări dramatice ale agresivităţii s-au înregistrat şi în cazul bronşitei cronice. "Gradul de poluare ridicat duce la modificarea semnalmentelor acestei boli", a declarat pentru Gândul prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, medic pneumolog la Institutul Naţional "Prof. Dr. Marius Nasta". Specialistul susţine că dincolo de poluare, fumatul - activ sau pasiv - are un rol important în ceea ce priveşte afectarea sistemului respirator. "Deşi nu există statistici în ceea ce priveşte bolile sistemului respirator, numărul pacienţilor este în creştere de la an la an"; subliniază prof. dr. Stoicescu.

Substanţele chimice din alimente distrug organismul

Maladie specifică acestui secol, obezitatea îşi modifică agresivitatea într-un ritm care-i îngrijorează pe gastroenterologi. "Dincolo de faptul că numărul românilor obezi este în creştere, o altă problemă a acestei afecţiuni este că apare de la vârste destul de fragede. Sedentarismul şi alimentaţia bogată în lipide şi glucide sunt principalii factori care duc la apariţia acestei boli", a declarat pentru Gândul prof. dr. Carol Stanciu, medic gastroenterolog hepatolog.

Potrivit prof. Stanciu, steatoza hepatică, acumularea de grăsimi în celulele ficatului, era o boală rară, dar a cărei incidenţă este în creştere. "Aceste boli, printre care şi gastrita, şi-au modificat severitatea, iar medicamentaţia nu este suficientă pentru a ţine sub control o astfel de afecţiune, aşa cum se putea în trecut. Asta pentru că alimentele au un conţinut ridicat de substanţe chimice în compoziţie, care distrug organismul", precizează medicul gastroenterolog.

În România sunt peste 4,5 milioane de obezi şi doar 10 la sută dintre aceştia merg la un control medical. Potrivit statisticilor de specialitate, la noi, o persoană din patru este obeză, iar una din două este supraponderală. "Acestea sunt datele cu privire la persoanele adulte. Îngrijorătoare este şi situaţia copiilor obezi, al căror număr este în creştere. În Cluj, s-a făcut un studiu cu date venite de la medicii şcolari, care arată că 3,5 la sută dintre copii sunt obezi", a declarat pentru Gândul prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Bolile cardiovasculare atacă tot mai mulţi tineri

Prof. dr. Hâncu vorbeşte despre un stil de viaţă vestic, pe care l-au adoptat tot mai mulţi români. Acest stil presupune modificarea obiceiurilor alimentare, preferinţa pentru hrana de tip fast-food şi junk food şi abandonarea mişcării. "Acest stil de viaţă nu face decât să crească numărul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare, iar la noi în ţară numărul hipertensivilor este destul de mare", susţine medicul. Potrivit statisticilor, în România patru din zece persoane adulte suferă de hipertensiune arterială. Aceasta este concluzia ultimului studiu realizat de Societatea Română de Cardiologie.

Hipertensiunea arterială favorizează apariţia accidentelor vasculare şi a infarctului de miocard. Cardiologii spun că, în general, ea nu produce niciun fel de simptom, motiv pentru care a fost supranumită şi "ucigaşul silenţios". Potrivit specialiştilor, mai puţin de jumătate dintre hipertensivii din România ştiu că suferă de această boală, dar doar 13 la sută dintre aceştia respectă tratamentul prescris de medic.

Infarctul acut - tot mai frecvent la varste sub 40 de ani

Cele mai intalnite boli cardiovasculare în România sunt hipertensiunea arterială şi diferitele forme de cardiopatie ischemică, un aspect îngrijorător fiind acela că tot mai mulţi tineri suferă de aceste afecţiuni. Ambele afecţiuni debutează de obicei în jurul vârstei de 50 de ani.

Problema majoră este că, în ultimii ani, au apărut din ce în ce mai multe cazuri de boli cardiovasculare şi chiar de infarct miocardic acut la oameni tineri sub 40 de ani. Cauzele? Fumatul, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul şi stresul.

Soluţiile de tratament, alese în funcţie de portofel

Lipsa banilor îi determină pe romani să aleagă medicamente ieftine care, deşi au aceaşi substanţă activă, au multe contraindicaţii, susţin medicii. "Unele medicamentele de pe lista de compensate, la preţ de referinţă, sunt ineficiente, iar pe lângă faptul că pacientul nu este tratat, riscul apariţiei complicaţiilor este destul de ridicat. De asemenea, faptul că un medicament ieftin ajută bugetul este total eronat, deoarece atunci când apar complicaţiile, statul va fi nevoit să scoată mai mulţi bani pentru acelaşi pacient", explică prof. Stoicescu. În cazul bolilor digestive şi hepative, medicamentele trebuie ajutate cu alimentaţie. "Există şi un revers al medaliei. Nu tot ce e scump este neapărat bun, deşi de cele mai multe ori medicametele de generaţie nouă ne dovedesc că sunt mult mai utile pacienţilor, comparativ cu pastilele de generaţie veche. O altă problemă în cazul anumitor boli este că, pe lângă medicamente, pacientul trebuie să aibă un anumit stil alimentar. Acesta nu trebuie ţinut o zi, o săptămână, o lună sau un an, ci atât cât spune medicul specialist", precizează prof. dr. Stanciu.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Ion Ţiriac a anunţat o megaconstrucţie în România: ”Avem nevoie de încă 200 de milioane de euro!” Nu s-a mai văzut aşa ceva în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info