Publicat

17

septembrie

2015

20:04

2452

vizualizări

În Chile, la un cutremur de 8,3 grade au murit cinci oameni. Ce s-ar întâmpla în România la un seism puternic

Cutremurul cu magnitudinea 8,3 pe scara Richter, petrecut miercuri seară din Chile, a produs pagube minime: cinci oameni au murit şi mai multe clădiri au căzut.Cu toate că a fost resimţit până la Buenos Aires în Argentina, bilanţul seismului nu a fost atât de tragic pe cât ar fi putut să fie. Ce s-ar întâmpla în România în cazul în care ar avea loc un astfel de cutremur? Sunt românii pregătiţi să facă faţă unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 pe scara Richer? Au luat autorităţile toate măsurile pentru prevenirea unui dezastru de proporţii? Specialiştii români consultaţi de Gândul spun că un cutremur de 7 grade pe scarla Richter ar avea aceleaşi efecte cel petrecut în 1977, care a făcut zeci de clădiri să cadă şi a provocat mii de victime. „Bucureştiul este Capitala europeană a cutremurelor, după cum a scris The Guardian. Şi a spus bine. Dacă număraţi victimele de la cutremur din ultimii 100 de ani România are numărul cel mai mare şi Bucureştiul e campion”, a spus Dan Lungu, expert în rezistenţa clădirilor. În România, sute de clădiri stau să cadă în orice moment, fiind încadrate în clasa de risc maxim. Numai în Bucureşti, există 185 astfel de clădiri, cele mai multe dintre acestea fiind situate în Centrul Bucureştiului.

În Chile, la un cutremur de 8,3 grade au murit cinci oameni. Ce s-ar întâmpla în România la un seism puternic

Cutremurul cu magnitudinea 8,3 pe scara Richter, petrecut miercuri seară din Chile, a produs pagube minime: cinci oameni au murit şi mai multe clădiri au căzut.Cu toate că a fost resimţit până la Buenos Aires în Argentina, bilanţul seismului nu a fost atât de tragic pe cât ar fi putut să fie. Ce s-ar întâmpla în România în cazul în care ar avea loc un astfel de cutremur? Sunt românii pregătiţi să facă faţă unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 pe scara Richer? Au luat autorităţile toate măsurile pentru prevenirea unui dezastru de proporţii? Specialiştii români consultaţi de Gândul spun că un cutremur de 7 grade pe scarla Richter ar avea aceleaşi efecte cel petrecut în 1977, care a făcut zeci de clădiri să cadă şi a provocat mii de victime. „Bucureştiul este Capitala europeană a cutremurelor, după cum a scris The Guardian. Şi a spus bine. Dacă număraţi victimele de la cutremur din ultimii 100 de ani România are numărul cel mai mare şi Bucureştiul e campion”, a spus Dan Lungu, expert în rezistenţa clădirilor. În România, sute de clădiri stau să cadă în orice moment, fiind încadrate în clasa de risc maxim. Numai în Bucureşti, există 185 astfel de clădiri, cele mai multe dintre acestea fiind situate în Centrul Bucureştiului.

„De obicei, cutremurele care au fost în Chile au o desfăşurare de forţe absolut necontrolabilă. Şi cutremurul mare din 1960, care a fost cel mai mare cutremur din lume, a venit după mai multe cutremure mari. Nu e cazul să dăm nişte verdicte, dar acest cutremur s-a întâmplat foarte departe de mal”, arată Gheorghe Mărmureanu.

Specialistul în seismologie arată că în Vrancea situaţia este total diferită faţă de ce se întâmplă în altă parte. „Noi nu putem lua pe nimeni model în lume pentru că avem cu totul alt tip de cutremure. România are cu totul alt sistem tectonic. La noi cutremurele sunt foarte adânci,  au alt comportament, pentru că  energia se împrăştie pe o suprafaţă mare de pământ”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

Specialistul susţine că seismele mari din România s-au petrecut la adâncimi mari, ceea ce a provocat pagube mari. „Când am un cutremur foarte mare,  dar care e la suprafaţă, la 5-10-20 de kilometri de pământ, suprafaţa conului care intersectează suprafaţa pământului este mult mai mică decât la un cutremur care este la 200 de kilometri.  Practic, scala de influenţă este foarte redusă. Transmiterea de energie care s-a făcut prin crustă până la ţărm va fi mult mai mică”, arată Mărmureanu, care  spune că în Chile pot urma şi alte cutremure în perioada următoare.

Dan Lungu: Bucureştiul este Capitala europeană a cutremurelor

Pentru profesorul Dan Lungu, expert în rezistenţa clădirilor la Universitatea Tehnică din Bucureşti, Bucureştiul poate fi considerat capitala europeană a cutremurelor, după pagubele înregistrate la cutremurele mari.

„Bucureştiul este Capitala europeană a cutremurelor, după cum a scris The Guardian. Şi a spus bine. Dacă număraţi victimele de la cutremur din ultimii 100 de ani România are numărul cel mai mare şi Bucureştiul e campion””, a spus Dan Lungu.

Expertul susţine că, ţinând cont de situaţia de la cutremurul din 1977, România ar trebui să aibă o practică consecventă de consolidare a clădirile, mai ales a celor construite înainte de cutremurul din `77.

„Un cutremur similar cu cel din 1977 produce un dezastru similar cu cel din 1977, asta înseamnă mii de morţi şi zeci de clădiri prăbuşite. Cutremurul din 1977 rămâne o referinţă impecabilă”, a spus Dan Lungu.

„S-au făcut liste, sunt sute de clădiri în asemenea liste, iniţial au fost 100 de clădiri, dar ritmul de consolidare a fost de o clădire, două pe an. De regulă, din ce în ce mai frecvente au ajuns clădirile cu puţine niveluri. Bulina roşie a ajuns mai degrabă un prilej de a dărâma clădiri de patrimoniu decât de a consolida clădirile în pericol şi aşa mai departe”, a mai spus Dan Lungu.

Profesorul susţine că subiectul cutremurului a căzut total în uitare în prezent. „Subiectul este bicefal pentru că banii vin de la Min Dezvoltării şi managementul este la Primăria Capitalei. Problema este că subiectul a căzut în uitare. Sunt anticutremur total, dar sunt clădiri procutremur care sunt într-un grad avansat de vulnerabilitate. Iar asta, fără o politică de reabilitate, n-au cum supravieţui”, a spus Dan Lungu.

„Este un subiect care trebuie să fie permanent indiferent cine guvernează, este un subiect naţional şi în primul rând al Bucureştiului unde au fost localizate două treimi din ceea ce s-a întâmplat în 1977 ca pagube”, a conchis expertul în în rezistenţa clădirilor.

De ce în Chile pagubele sunt minime?

În Chile, au avut loc în ultmii ani multe cutremure puternice, însă sistemul bine pus la punct de autorităţi este menit să salveze vieţilor oamenilor aflaţi în zonă, după cum arată o serie de reportaje difuzate de ProTV.

Secretul pagubelor minime de la cutremur este că în Chile clădirile sunt construite în formă de piramidă. De exemplu, clădirile din Santiago au fundaţii flexibile şi sunt proiectate astfel încât să se balanseze odată cu miscările pământului. În plus, pe întreg teritoriul din Chile, toate zonele sunt cartografiate astfel încât statul să ştie foarte clar unde construieşte clădiri.

Cei care lucrează la construcţia clădirilor sunt atent selectaţi. Toate acestea se întâmplă după cutremurul care a avut loc în urmă cu 50 de ani, care a fost cel mai puternic din lume-9.5 pe scara Richter- când specialiştii au început cercetarea serioasă în privinţa seisismelor.

Ce se întâmplă la un cutremur mare în România

Lista imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa I de risc seismic,  publicată de Primăria Capitalei, care arată că în perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Şelari şi Şepcari.

DESCARCĂ LISTA IMOBILELOR PERICOL PUBLIC DIN BUCUREŞTI

Datele privind cutremurele din Europa arată că Bucureştiul este oraşul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare,  sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată. Totuşi, în cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, autorităţile au un plan de salvare pe care îl activează imediat ce s-a produs cutremurul. Astfel, prefectura declanşează un plan roşu de acţiune. Potrivit legii, acest plan roşu de intervenţie are loc în fiecare judeţ în parte. Fiecare judeţ are un plan roşu la ora actuală, care cuprinde paşii clari de intervenţie în caz de dezastru. Dacă seismul are consecinţe catastrofale, se întruneşte Comitetul Naţional pentru Situaţii care coordonează la nivel naţional şi local, activitatea instituţiilor cu atribuţii în operaţiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciile de ambulanţă, SMURD, Poliţie, Jandarmerie, Armată.

În ultimii 40 de ani, cel mai mare cutremur a avut loc pe  4 martie 1977, la ora 21:22, şi a avut o intensitate de 7,2 pe scara Richer. Seismul a lăsat în urma 1.578 de morti, peste 11.000 de răniţi, alte câteva zeci de mii de oameni rămânând fără casă. In 1977, 35.000 de locuinţe au fost trântite la pământ de cutremur.

 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
SUA stau pe un butoi cu pulbere! Donald Trump, făcut PRAF de cine se aştepta mai puţin. Declaraţiile fac înconjurul planetei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info