no author
Anca Olteanu
508 vizualizări 12 dec 2017

„Există un program la nivelul Ministerului Învăţământului, Internet Campus, care vizează introducerea internetului în mediul gimnazial, în toate şcolile din România. Acest proiect este întârziat, pentru că ar fi trebuit să fi început implementarea sa de mai bine de un an. Am reuşit ca în ultimele şase luni să deblochez şi dialogul cu Ministerul Învăţământului, dar, şi aşa, situaţia în care se aflau cei care aveau obligaţia să inventarieze şcolile în care există acest serviciu, având în vedere că e vorba de fonduri europene, doar acolo unde nu există acest serviciu, pentru a nu ne expune riscului de dublă finanţare. La acest lucru se lucrează. Neştiind câte şcoli sunt fără Internet astăzi, pot să vă promit că înainte de sfârşitul anului viitor toate şcolile din România, din mediul gimnazial, vor avea Internet Campus, prin intermediul programului derulat de Ministerul Învăţământului, în care Ministerul Comunicaţiilor este partener, iar organismul intermediar este finanţatorul acestui proiect”, a declarat Lucian Şova, ministrul Comunicaţiilor, luni, la evenimentul de lansare a raportului UNICEF despre starea copiilor în lumea digitală.

Ministrul Comunicaţiilor a precizat că economia României este una dintre cele mai puţin digitalizate din Europa, deşi nivelul de utilizare a Internetului este ridicat. „Deşi, în România, utilizarea Internetului şi a calculatorului se face pe o scară largă, economia românească figurează printre cele mai puţin digitalizate din Europa. Este o contradicţie în termeni pe care noi, la minister, ne străduim să o eliminăm”, a mai spus Şova.

Conform „Raportul Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală”, la nivel mondial 1 din 3 utilizatori de Internet este copil, 71% din copii şi tineri sunt online comparativ cu doar 48% din populaţia totală. Cu toate acestea, 3 din 5 copii şi tineri africani sunt offline, comparativ cu doar 1 tânăr din 25 din Europa. Astfel, aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane de persoane – nu dispune de conexiune online, ceea ce accentuează inechităţile existente în rândul copiilor şi le reduce posibilitatea de a participa la o economie care capătă tot mai mult un caracter digital.

„Nu fiecare copil va avea parte de experienţa acestei schimbări. Aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane – nu beneficiază de acces la tehnologia digitală. Această situaţie îi afectează în special pe copiii care locuiesc în zone izolate sau care sunt constrânşi de sărăcie, excluziune şi situaţii de urgenţă. De asemenea, în România – una dintre ţările cu cele mai rapide conexiuni la Internet – observăm diferenţe majore între regiunile de dezvoltare referitor la accesul la reţea, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul variind de la 87,3% în regiunea Bucureşti Ilfov la mai puţin de 70% în regiunea Nord-Est, o zonă cu precădere rurală care înregistrează deja un nivel mult mai mare de sărăcie”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

Potrivit studiului, există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele ţări, copiii sub 15 ani au aceleaşi şanse de a utiliza Internetul ca şi adulţii peste 25 de ani.

Telefoanele inteligente alimentează o „cultură a dormitorului” („bedroom culture”), pentru mulţi copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat şi mai puţin supravegheat.

Tinerii africani sunt cei mai puţin conectaţi. Aproximativ 60% din ei nu sunt conectaţi online, comparativ cu doar 4% din tinerii europeni. Decalajele digitale reprezintă mai mult decât o chestiune de acces. Copiii care se bazează mai mult pe telefoanele mobile decât pe calculatoare pot beneficia doar de o experienţă online de nivel secundar, iar cei care nu au competenţele digitale necesare sau care vorbesc limba unei minorităţi au frecvent probleme în a găsi conţinut virtual relevant pentru ei, conform studiului.

Decalajele digitale reflectă totodată discrepanţele de ordin economic, amplificând avantajele copiilor din mediile mai înstărite şi lipsindu-i de oportunităţi pe copiii cei mai săraci şi mai dezavantajaţi, avertizează UNICEF.

Organizaţia susţine că există un decalaj digital între sexe. La nivel global, în 2017 în rândul utilizatorilor de internet s-au înregistrat 12% mai mulţi bărbaţi decât femei. În India, mai puţin de o treime din utilizatorii de internet sunt femei.

TIC accentuează riscurile tradiţionale asociate copilăriei, precum intimidarea (bullying), şi alimentează noi forme de abuz şi exploatare a copiilor, cum sunt, spre exemplu, materialele cu copii abuzaţi sexual „realizate după cerinţele clientului” şi live streaming-ul actelor de abuz sexual la care sunt supuşi copii, avertizează UNICEF.

Mai mult, prin intermediul profilurilor anonime create pe reţelele de socializare şi a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai uşor pe copiii care nu sunt conştienţi de pericolele care îi pândesc.

Noile tehnologii – precum criptovaluta şi reţelele de tipul „Dark Web” – reprezintă o sursă care alimentează live streaming-ul actelor de abuz sexual al copiilor şi alte tipuri de conţinut online dăunător şi care ridică probleme serioase pentru organele de aplicare a legii nevoite să ţină pasul cu acestea.

Potrivit studiului, 92% din numărul total de URL-uri identificate global de către Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci ţări:Olanda,Statele Unite,Canada, Franţa şi Federaţia Rusă.

Deşi majoritatea copiilor prezenţi online consideră experienţa respectivă ca fiind una pozitivă, mulţi părinţi şi profesori sunt îngrijoraţi de faptul că timpul petrecut de copii absorbiţi în faţa ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceştia să sufere de depresie, creând dependenţa de internet şi constituind chiar şi un factor ce contribuie la obezitate, susţine UNICEF.

Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia şi anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăţi în mediul offline au posibilitatea uneori de a lega prietenii şi a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia.

Raportul recomandă: plasarea copiilor în centrul politicii digitale, dezvoltarea competenţelor digitale astfel încât copiii să se poată informa, implica şi acţiona în siguranţă în mediul online, protejarea copiilor împotriva pericolelor din mediul online – precum abuzul, exploatarea, traficul, agresiunea online şi expunerea la materiale neadecvate, valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor şi practicilor etice care protejează şi susţin copiii în mediul online, garantarea protecţiei intimităţii şi identităţii copiilor în mediul online şi asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună.

CERT-RO a prezentat un ghid pentru părinţi cu informaţii necesare educării copiilor care navighează online. Acesta cuprinde şi un set de reguli şi măsuri de precauţie pentru evitarea pericolelor din lumea digitală.

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. UNICEF este susţinut financiar integral prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, corporaţiilor, fundaţiilor şi a guvernelor.

CERT-RO este o instituţie publică, având ca atribuţii prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidente ce afectează infrastructurile cibernetice care asigură funcţionalităţi de utilitate publică sau servicii ale societăţii informaţionale.

Citește și: