Publicat

5

septembrie

2015

09:44

3091

vizualizări

În ţara lui e-catalog, zeci de mii de copii merg la şcoli cu WC-ul în curte. Viceprimar: „S-au făcut reparaţii cu Vasile, cu Gheorghe, s-au mâncat banii”

În timp ce în Bucureşti unii dintre elevi vor avea, din acest an şcolar, catalog digital, ca să nu mai vorbim de manuale digitale, table interactive electronice sau tablete, sute de copii din sate uitate de lume învaţă în şcoli cu latrine uscate, iar micuţii se spală pe mâini în lighean. Peste 100.000 de elevi vor învăţa în anul şcolar 2015-2016 în 28.000 de clădiri care nu au autorizaţie de funcţionare, mare parte din ele având probleme cu toaletele. Ministerul Educaţiei spune că 4% din numărul de copii vor învăţa zilnic în astfel de clădiri.

În ţara lui e-catalog, zeci de mii de copii merg la şcoli cu WC-ul în curte. Viceprimar: „S-au făcut reparaţii cu Vasile, cu Gheorghe, s-au mâncat banii”

În timp ce în Bucureşti unii dintre elevi vor avea, din acest an şcolar, catalog digital, ca să nu mai vorbim de manuale digitale, table interactive electronice sau tablete, sute de copii din sate uitate de lume învaţă în şcoli cu latrine uscate, iar micuţii se spală pe mâini în lighean. Peste 100.000 de elevi vor învăţa în anul şcolar 2015-2016 în 28.000 de clădiri care nu au autorizaţie de funcţionare, mare parte din ele având probleme cu toaletele. Ministerul Educaţiei spune că 4% din numărul de copii vor învăţa zilnic în astfel de clădiri.

La Şcoala generală nr. 3 “Heveder”, cu clasele I-IV din Harghita copiii vor găsi din toamnă aceeaşi latrină uscată şi se vor spăla în continuare într-un lighean cu apă încălzită pe sobă, aşa cum o fac de câţiva ani. Contactat de gândul, Mihai Dumitru Tinca, primarul din Voşlăbeni, judeţul Harghita, spune că şcoala nu are apă potabilă, nici canalizare, aşa că nu a primit nici autorizaţie de funcţionare.

Edilul admite că situaţia este aceeaşi ca şi anul trecut. Un reportaj Mediafax din septembrie 2014 despre unităţile şcolare din Harghita descria situaţia şcolii “Heveder”.

sursa Mediafax Foto

"Alimentarea cu apă potabilă se face dintr-o fântână publică şi sistemul de canalizare lipseşte. Nu avem grupuri sanitare, nici chiuvete şi copiii sunt nevoiţi să folosească latrina uscată din curte", explica la acea vreme Georgeta Bucur, directorul Şcolii centru "Teodor Chindea" din Voşlăbeni.

Învăţătoarea Banyasz Andrea povestea, în urmă cu un an, că cel mai greu îi este iarna, când trebuie să vină mai repede cu două ore, să facă focul cu lemne în sobe, ca să fie cald în clase, să îşi ducă şcolarii la WC-urile din curte prin ger şi zăpadă şi să aibă grijă ca întotdeauna să fie o oală cu apă pe sobă, ca să le spele mâinile în lighean.

Primarul spune acum că la şcoală mai învaţă anul acesta “4 sau 5 copii, ca şi anul trecut”.

“Apa potabilă nu are, canalizare nu are, autorizaţie nu are. Situaţia e la fel (ca anul trecut - n.n.). A fost aprobată anul acesta canalizarea în zonă, vom începe anul acesta investiţia”, explică pentru gândul Mihai Dumitru Tinca.

Exemplul nu e singular în comună. La o şcoală din Izvorul Mureşului “sunt şase copii şi trebuie cinci toalete”.

“Mai avem şcoli care nu au autorizaţie din cauza toaletelor. Nu sunt suficient de multe toalete. La scoala din Izvorul Mureşului sunt şase copii şi trebuie 5 toalete ca să ne dea autorizaţia. Trebuie toalete bărbaţi - femei pentru grădiniţă, toalete bărbaţi-femei pentru ciclul primar şi toaletă pentru învăţător. În total cinci. Eu am doar două, una pentru băieţi şi una pentru fete. Este o aberaţie. Sunt doar 5 copii. (…) E o dispută între inspectorat şi direcţia sanitară, care ţine la acest stas”, ne-a explicat edilul din Voşlăbeni, judeţul Harghita.

Chiar dacă aici învaţă doar 5 copii, şcoala nu poate fi desfiinţată, pentru că cea mai apropiată unitate de învăţământ este într-o localitate învecinată, la câţiva kilometri distanţă, arată edilul. În total, 102 copii vor începe şcoala în septembrie în comuna Voşlăbeni, Harghita, unde sunt trei şcoli cu clasele I-IV, cu un total de 20 de copii. În comună este şi o şcoală cu clasele I-VIII.

WC-uri fără uşi la Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa

În comuna Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, învaţă circa 300 de copii, în cele trei şcoli care funcţionează fără autorizaţie de la direcţia sanitară.

“Aviz nu are niciuna. Sunt 3 şcoli, cu vreo 300 de copii. De ce nu au aviz? Aici a fost o primărie care nu s-a ocupat....s-au făcut reparaţii cu Vasile, cu Gheorghe, s-au mâncat banii. Am făcut multe sesizări, nu s-au luat în seamă. Este o fraudă de 4 miliarde de lei. A plătit lumea impozit şi ei au luat acasă banii. Am chemat Curtea de Conturi. Sunt multe probleme aici. (...) La Urziceana şi la Ciocăneşti au toaletele în curte. La Ciocăneşti am dus eu, anul trecut, uşi. Intrau copiii unul peste altul. Acolo nu e sistem de canalizare, nu e nimic”, a declarat pentru gândul Nicolae Suditu, care este de două luni viceprimar al comunei Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa. Se declară în conflict deschis cu primarul din localitate, care nu ar fi străin de neregulile de acolo. 

Copiii din comună nu au auzit vreodată de manuale digitale.

“Nu au primit manuale digitale. La Vizureşti au nişte calculatoare. Nu au auzit de tablete sau manuale digitale. Să vă mai spun că le trebuiau copiilor frigidere, pentru laptele pe care îl primesc. Primăria nu a avut bani să le dea. Directoarea, din puţinii bani pe care îi avea, a luat două frigidere”, spune viceprimarul din Ciocăneşti.

Se arată indignat că, în timp ce pentru şcoli nu sunt bani, “se cheltuie banii aiurea pe semne de circulaţie”. „Păi au băgat 5 semne de circulaţie într-o intersecţie pe un drum în comună. Să veniţi să vedeţi. Şcolile de ce nu au aviz? Păi dacă s-a băgat jumătate de miliard, au făcut lucrări de ochii lumii, nu a urmărit nimeni...”, adaugă el.

Timár Zsombor-László, primar al comunei Lunca de sus, Harghita: Şase şcoli fără autorizaţie

Tot toaletele sunt problema şi la şcolile din comuna Lunca de Sus, judeţul Harghita. Din cele şase şcoli din comună, trei ar urma să obţină aviz de funcţionare până la 15 septembrie, iar trei nici măcar nu l-au solicitat, pentru că nu îndeplinesc condiţiile.

“În comună avem un liceu care are autorizaţie şi şase şcoli. Trei şcoli sunt în curs să obţină autorizaţia sanitară, iar alte trei nu au autorizaţie şi nici nu au solicitat. Se pare că ceva nu corespunde la toalete şi nu vor obţine autorizaţia. Încercăm la anul. În cele trei şcoli care nu au autorizaţie învaţă 50 de copii, sunt şcoli mici, în sate", a explicat pentru gândul Timár Zsombor-László, primar al comunei Lunca de sus, Harghita.


 

foto captura ziarulevenimentul.ro

Presa locală scrie că Suceava ocupă primul loc pe ţară ca număr de şcoli cu WC-ul în curte, aici funcţionând 600 de unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară.

Din cele 812 unităţi de învăţământ din judeţ, doar 249 au autorizaţie de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, adică doar 30,66% din total. În ultimii trei ani, au fost autorizate 45 de unităţi şcolare.

Presa abundă de probleme cauzate de aşa-zisele grupuri sanitare din curtea şcolii.

În februarie anul acesta Digi24 a prezentat cazul a două eleve de 11 ani din Mehedinţi care şi-au văzut moartea cu ochii, după ce podeaua toaletei din curtea şcolii s-a prăbuşit cu ele. Una dintre fete a fost scoasă cu greu de un angajat al şcolii. Poliţia a deschis un dosar penal conducerii şcolii, pentru neglijenţă.

Aşa-zisul grup sanitar prăbuşit se află la aproximativ 40 de metri de clădirea şcolii şi este vechi de peste trei decenii.

 

Un alt incident grav s-a petrecut în septembrie anul trecut într-o comună din Vâlcea, când un elev de 14 ani a căzut într-o fosă septică şi a murit, potrivit Stirileprotv.ro.

Băiatul era în pauză şi a pus pariu cu colegii lui că va reuşi să ridice capacul de aproape 100 de kilograme. Atunci când a împins bucata de ciment, elevul s-a dezechilibrat şi a căzut în gol în fosa septică adâncă de doi metri.

Grădiniţe fără autorizaţie de funcţionare

Pe de altă parte, sunt şi multe grădiniţe care nu au primit aviz de funcţionare. 

Un număr de 60 de copii de grădiniţă din comuna Berchişeşti, judeţul Suceava, vor învăţa şi anul acest într-o clădire fără autorizaţie de funcţionare. Din cauză că este foarte veche nu a primit aviz de funcţionare, iar primăria nu a primit nici aprobarea să mute copiii în şcoala din localitate, inaugurată în urmă cu trei ani.

„Este o clădire veche şi noi am tot depus documentaţie în vederea obţinerii finanţării pentru o construcţie nouă. Am depus acum din nou la Ministerul Dezvoltării”, a spus Violeta Zenovia Ţăran, primarul din  Comuna Berchişeşti.

O soluţie pentru ca cei mici să înveţe într-o clădire nouă ar fi fost să fi mutat grădiniţa în şcoală. „Scopul a fost să mut grădiniţa în şcoală, dar nu ni se aprobă, şi atunci o să facem eforturi omeneşti şi supraomeşti să construim un nou spaţiu. Dacă am fi mutat grădiniţa ar însemna să facem două schimburi, iar grădiniţa ar trebui să fie numai dimineaţa”, a spus Violeta Zenovia Ţăran.

Acesta adaugă că grădiniţa este funcţională.

„Grădiniţa este funcţională, este o grădiniţă frumuşică, aranjată, clădirea este foarte veche noi o întreţinem, dar nu avem autorizaţie de funcţionare. La vechimea clădirii nu se merită investiţia. Scopul a fost să mut grădiniţa în şcoală, dar nu ni se aprobă, şi atunci o să facem eforturi omeneşti şi supraomeşti să construim un nou spaţiu”, a spus primăriţa.

Pentru noua clădire este nevoie de 15 milioane de lei.

Emil Albotă, secretarul de stat care se ocupă de infrastructura şcolară, arată că în această situaţie sunt în jur de 28.000 de clădiri.

„Dintre cele 28.000 de clădiri ce alcătuiesc infrastructura şcolară din învăţământul preuniversitar, mai mult de 75% deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. În ceea ce priveşte clădirile neautorizate, majoritatea sunt magazii şi spaţii conexe aparţinând şcolilor, deci nu spaţii de învăţământ propriu-zise”, a spus Balotă. 

Secretarul de stat arată că cele mai multe dintre clădirile fără autorizaţie de funcţionare sunt în mediul rural.

„Acolo unde vorbim de alimentare cu apă şi canalizare, lucrurile se pot rezolva. În localităţile unde nu există reţele de alimentare cu apă şi canalizare evident se poate face un puţ forat în curte şi o staţie de epurare care  să deservească şcoala respectivă. Noi am început să lucrăm de anul acesta la un protocol de colaborare cu Ministerul Dezvoltăriii. Am trimis o circulară la autorităţile locale să ne dea situaţia, o parte ne-au răspuns, o altă parte nu ne-au răspuns- probabil că nu sunt interesate”, a spus secretarul de stat.

Emil Albotă susţine că procesul se obţinere a autorizaţiilor de funcţionare este în desfăşurare, iar numărul exact de clădiri care nu au autorizaţie de construcţie va fi dat pe 8 septembrie.

Cu toate că marea majoritate a clădirilor fără autorizaţie de funcţionare sunt în mediul rural, există şi situaţii în care chiar licee de prestigiu se află în această situaţie. Este cazul Colegiului Naţional Mihai Viteazu din Capitală, care nu are autorizaţie de funcţionare pentru că este prea aproape de  trotuar.

„Astea sunt clădirile istorice. Şi n-ai cum să le modifici. Aşa au fost construite clădirile astea istorice şi acum a apărut o nouă lege. N-ai cum să muţă clădirile astea şi să se conformeze. Autorizaţia sanitară o avem”, a spus Sever Popa, directorul de la Colegiul Naţional Mihai Viteazu din Bucureşti.

Ministrul Educaţiei: Aproape 800 de clădiri ale unităţilor de învăţământ sunt, încă, în renovare

Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat  că aproximativ 800 de clădiri ale unităţilor de învăţământ sunt, încă, în curs de renovare,.  „Este vorba despre aproape 800 de clădiri, nu de şcoli, în curs de renovare, încă, la acest moment, pentru că avem 19.000 de şcoli în total, 7.000 cu personalitate juridică, restul fără personalitate juridică, care au în patrimoniu un numar mai mare de cădiri”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
SUA stau pe un butoi cu pulbere! Donald Trump, făcut PRAF de cine se aştepta mai puţin. Declaraţiile fac înconjurul planetei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info