no author
no author
Valentin Pircalabu
Mediafax
390 vizualizări 11 mai 2018

Preşedinţia sesizează la Curtea Constituţională faptul că în modificările Legii 317, privind Consiliul Superior al Magistraturii, se arată că judecătorii şi procurorii din secţiile CSM primesc o serie de atribuţii noi, acestea încălcând, potrivit sesizării, Constituţia.

"Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituţional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituţionale relevă faptul că cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toţi membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru Judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori. Modul de constituire a secţiilor reflectă rolul constituţional al acestora, astfel cum este reglementat în art. 134 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, prin secţiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică.
Rezultă, aşadar, că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului Superior al Magistraturii care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei", se arată în sesizare.

Sursa citată mai precizează că atâta timp cât Constituţia a prevăzut o competenţă generală pentru Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile stabilite la nivel constituţional pentru a fi exercitate de plen să fie exercitate de către secţii şi nici ca secţiile Consiliului Superior al Magistraturii să primească alte atribuţii care fie sunt contrare, fie depăşesc rolul lor constituţional.

Preşedinţia arată însă că dacă atribuţiile CSM ar fi împărţite celor două secţii, atunci se admite ideea că ar exista două structuri de tip CSM, una de procurori şi alta de judecători. În sesizare se dă şi exemplul comisiilor parlamentare.

"În aceeaşi măsură în care comisiile parlamentare, ca organe interne de lucru, nu ar putea să se substituie Parlamentului, ca organ colegial şi reprezentativ, în vederea exercitării atribuţiei de adoptare a legilor, tot aşa secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu s-ar putea substitui Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în vederea exercitării atribuţiilor constituţionale ale acestuia" , arată sursa citată.

Potrivit modificărilor aduse Legii 317, secţia pentru judecători: numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ, propune preşedintelui numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, eliberează din funcţie judecătorii stagiari sau dispune promovarea judecătorilor.

Secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintează preşedintelui propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului general, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia, numeşte şi revocă procurorii şefi de secţie ai Parchetului General, DNA şi DIICOT.

Modificările Legii 317 au fost contestate de două ori până în prezent la Curtea Constituţională.

Citește și: