Publicat

29

februarie

2016

20:10

40506

vizualizări

La 15 luni de la preluarea de către DNA, DOSARUL DIASPORA rămâne în faza de urmărire a faptelor

La un an şi trei luni de când au preluat cazul, procurorii DNA se află în aceeaşi fază a anchetei în dosarul în care este cercetat modul în care a fost obstrucţionat votul de la secţiile din străinătate, la alegerile prezidenţiale din 2014. Ancheta se află tot în stadiul urmăririi penale a faptelor, fără a exista persoane împotriva cărora procurorii să se fi îndreptat cu urmărirea penală. Singurul oficial de rang înalt audiat până acum în dosar a fost Titus Corlăţean, fostul ministru de Externe din perioada respectivă, care a demisionat între cele două tururi de scrutin. În vara anului trecut, DNA motiva pentru gândul că procurorii au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate. La bilanţul DNA pe 2015, Laura Codruţa Kovesi a arătat că în medie un procuror DNA lucrează la peste 100 de dosare pe an.

La 15 luni de la preluarea de către DNA, DOSARUL DIASPORA rămâne în faza de urmărire a faptelor

La un an şi trei luni de când au preluat cazul, procurorii DNA se află în aceeaşi fază a anchetei în dosarul în care este cercetat modul în care a fost obstrucţionat votul de la secţiile din străinătate, la alegerile prezidenţiale din 2014. Ancheta se află tot în stadiul urmăririi penale a faptelor, fără a exista persoane împotriva cărora procurorii să se fi îndreptat cu urmărirea penală. Singurul oficial de rang înalt audiat până acum în dosar a fost Titus Corlăţean, fostul ministru de Externe din perioada respectivă, care a demisionat între cele două tururi de scrutin. În vara anului trecut, DNA motiva pentru gândul că procurorii au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate. La bilanţul DNA pe 2015, Laura Codruţa Kovesi a arătat că în medie un procuror DNA lucrează la peste 100 de dosare pe an.

Au trecut aproape 15 luni de când procurorii DNA au preluat dosarul privind votul din diaspora, de la alegerile prezidenţiale din 2014, însă nici acum nu a fost depăşită faza incipientă a urmăririi penale in rem, în care sunt cercetate faptele, fără a fi urmărite penal persoane acuzate concret. Singurul oficial de rang înalt care a fost audiat ca martor în acest dosar a fost Titus Corlăţean, fostul ministru de Externe, care a demisionat între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, motivând că legea nu îi permite să înfiinţeze noi secţii de votare în străinătate, în ciuda unei adrese a Autorităţii Electorale Permanente, care explica exact contrariul.

„În cadrul dosarului penal privind modalităţile de organizare şi desfăşurare a votului în diaspora, la alegerile prezidenţiale, se desfăşoară acte de urmărire penală cu privire la faptă. Totodată, în cauză au fost audiate mai multe persoane”, este răspunsul DNA pentru gândul la un an şi trei luni de la demararea anchetei.

În august 2015, DNA explica pentru gândul că stadiul anchetei era acelaşi ca şi acum, cu specificaţia că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA documentele solicitate, fiind vorba despre mai multe cutii cu acte. La momentul respectiv nimeni dintre cei cu putere de decizie în organizarea alegerilor, premierul la acea dată Victor Ponta sau foştii miniştri de externe Teodor Meleşcanu sau Titus Corlăţean, nu fuseseră audiaţi. 

Pe 15 februarie, la 440 de zile de la preluarea dosarului de către DNA, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita parchetului să clarifice public situaţia acestui dosar şi să anunţe ce măsuri dispune, urmărire penală a unor persoane sau clasarea dosarului.

„Dacă la momentul respectiv am salutat decizia promptă a DNA de a prelua acest dosar de la Parchetul General şi categoric recunoaştem meritele instituţiei în lupta împotriva corupţiei, ale cărei rezultate le putem constata aproape zilnic, apreciem că este cu atât mai bizară completa lipsa de activitate în acest dosar de corupţie politică la nivel înalt, care a avut ca efect încălcarea dreptului fundamental la vot pentru sute de mii de cetăţeni români”, arăta IPP într-un comunicat de presă.

110 dosare pe cap de procuror, la DNA în 2015

În vara anului trecut, DNA motiva pentru gândul că procurorii au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate.

Numărul dosarelor instrumentate de procurorii anticorupţie este în continuă creştere, ajungând la peste 11.000 în 2015, în condiţiile în care la DNA lucrează 97 de procurori, a explicat Laura Codruţa Kovesi la bilanţul acestui parchet pe anul 2015.

„Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu faţă de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluţionat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influenţează durata de soluţionare a cauzelor”, a spus Kovesi.

La prezentarea bilanţului, Kovesi a exemplificat şi cu fotografia dimensiunii unuia dintre dosarele pe care procurorii DNA le au în lucru, pentru a sublinia volumul de muncă:

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii conduşi de Tiberiu Niţu au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat pentru faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.

Bătălia de la Torino. Românii au atacat ambasada pentru că nu puteau vota

La secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.

Impactul emoţional, atât în diaspora, cât şi în ţară, a fost imens – românii se vedeau goniţi cu forţa de la urne şi umiliţi. Gândul a reconstituit în noiembrie 2014 povestea acelei zile şi posibilele cauze pentru care s-a ajuns în această situaţie fără precedent.

Cazul Torino a demonstrat cum, deşi Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, nu a redus semnificativ numărul secţiilor de votare din diaspora, a fost de ajuns o singură secţie de votare în minus la Torino, pentru a declanşa haosul. La acest lucru s-a adăugat refuzul sistematic al MAE de a reacţiona la informările şi cererile insistente ale diplomaţilor români din Italia, care au solicitat fie suplimentarea numărului secţiilor de votare, fie prelungirea programului de votare. Astfel, potrivit unei informări transmise de consulat către BEC şi MAE, la ora 18.00, „Situaţia este extrem de tensionată. (...) Prefectura de la Torino a solicitat Guvernului Italiei să intervină pe lângă autorităţile române să prelungească programul”.

În ciuda solicitărilor oficiale ale Consulatului României de la Torino, trimise MAE cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale, de a organiza în acest oraş şi în cele din aria sa de jurisdicţie 15 secţii de votare, dintre care două la Torino, MAE a refuzat acest lucru, fără vreo explicaţie oficială. Oficialii de la Bucureşti, coordonaţi de ministrul Titus Corlăţean, au decis să fie organizate doar 9 secţii de votare în aria respectivă, dintre care doar una la Torino.

Consulul general al României la Torino, Tiberiu Dinu, informa MAE că „existenţa unei singure secţii de vot, ca în turul întâi, este total insuficientă” şi solicita înfiinţarea a 3 noi secţii de votare – una la Torino la Consulat, una la Rivoli şi una la Chieri. Această solicitare a rămas fără răspuns, conform surselor diplomatice consultate de gândul.

„Încă dinainte de cel de-al doilea tur de scrutin, având ca sursă autorităţile locale italiene şi asociaţiile româneşti, misiunile diplomatice şi consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secţii de votare. Punctual, la CG Torino au fost propuse, printre altele, două secţii de votare, dar şi altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanţi al singurei secţii aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la Bucureşti, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secţii, nu a ţinut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la Bucureşti s-au primit instrucţiuni pentru organizarea unei secţii pe care nu am propus-o, şi anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!”, a arătat atunci ambasadoarea României în Italia, Dana Constantinescu.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Decizie controversată luată de Gabriela Firea. Bucureştenii s-au enervat! Ce s-a întâmplat în faţa sediului Primăriei Capitalei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info