Publicat

22

ianuarie

2016

20:10

43644

vizualizări

Lecţia pe care Republica Moldova nu a învăţat-o de la România. Riscurile majore ale crizei de la Chişinău

După trei luni de criză politică, Republica Moldova se îndreaptă către colaps. Cu ţara aproape de incapacitate de plată, taberele politice controlate pe de o parte de oligarhul Plahotniuc, de cealaltă parte de pro-ruşii Dodon şi Usatîi, îşi dispută supremaţia. Practic, uitându-ne în istoria recentă, Republica Moldova se află într-o situaţie asemănătoare cu cea a României începutului anilor 2000: o profundă criză politică şi economică, după o guvernare de la care avea aşteptări uriaşe, marcată însă de scandaluri uriaşe de corupţie. Alternativa a rămas în a alege răul cel mai mic. Variantele sunt două: cercul politic de influenţă al oligarhului Plahotniuc şi cel al apropiaţilor Moscovei, Dodon şi Usatîi. Riscurile Chişinău nu sunt doar pentru Republica Moldova, deteriorarea situaţiei putând avea efecte regionale în ceea ce priveşte stabilitatea în zonă

Lecţia pe care Republica Moldova nu a învăţat-o de la România. Riscurile majore ale crizei de la Chişinău

După trei luni de criză politică, Republica Moldova se îndreaptă către colaps. Cu ţara aproape de incapacitate de plată, taberele politice controlate pe de o parte de oligarhul Plahotniuc, de cealaltă parte de pro-ruşii Dodon şi Usatîi, îşi dispută supremaţia. Practic, uitându-ne în istoria recentă, Republica Moldova se află într-o situaţie asemănătoare cu cea a României începutului anilor 2000: o profundă criză politică şi economică, după o guvernare de la care avea aşteptări uriaşe, marcată însă de scandaluri uriaşe de corupţie. Alternativa a rămas în a alege răul cel mai mic. Variantele sunt două: cercul politic de influenţă al oligarhului Plahotniuc şi cel al apropiaţilor Moscovei, Dodon şi Usatîi. Riscurile Chişinău nu sunt doar pentru Republica Moldova, deteriorarea situaţiei putând avea efecte regionale în ceea ce priveşte stabilitatea în zonă

După ce la începutul lunii ianuarie, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a refuzat propunerea de numire în funcţia de prim-ministru a lui Vladimir Plahotniuc, motivând că acesta nu întruneşte criteriile de integritate necesare pentru această funcţie, în urmă cu trei zile, o majoritate de 57 de parlamentari a votat pentru guvernul lui Pavel Filip, de la Partidul Democrat, prim-ministrul desemnat de preşedintele Nicolae Timofti în urma negocierilor cu o coaliţie creată în jurul lui Vlad Plahotniuc.

Această situaţie a stârnit controverse în rândul taberei politice adverse, cu o orientare pro-rusă, dând naştere unor proteste violente de stradă.

Situaţia actuală în care se află Republica Moldova se datorează, în mare parte, crizei economice care a lovit ţara după ce anul trecut din băncile moldovene a dispărut 1 miliard de dolari, fraudă pentru care guvernarea pro-europeană a fost învinuită. Această criză economică se răsfrânge asupra populaţiei, prin faptul că statul nu are banii necesari plăţii salariilor şi pensiilor pentru lunile decembrie şi ianuarie. Această situaţie a condus la destabilizarea politică a Republicii Moldova şi la accentuarea disputelor dintre coaliţia aflată la guvernare pe de o parte şi partidele pro-ruse alături de platforma civică Demnitate şi Adevăr, de cealaltă parte.

Miza protestelor este dată tocmai de această dorinţă de preluare a puterii politice de către partidele pro-ruse, care vor să forţeze organizarea alegerilor anticipate, situaţie care, conform sondajelor, le-ar da şanse aproape sigure de a prelua guvernarea. 

„Nu există o miză în sine, sigur, în afară de cea politică, generată de problemele foarte delicate cu care se confruntă Republica Moldova, plecând şi de la faptul că situaţia economică gravă a început să se răsfrângă asupra nivelului de trai de o manieră categorică Din acest punct de vedere, societatea are nevoie critică de un guvern care să fie eficient. (...)  Pe de altă parte, însă, în acest moment partidele pro-ruse încearcă să profite de starea de spirit şi să forţeze alegeri anticipate, încercând să îşi maximizeze un profit politic”, a declarat pentru gândul fostul ministru de externe român, Cristian Diaconescu.

Republica Moldova riscă să intre în colaps, destabilizând întreaga regiune

Riscurile la care se supune Republica Moldova în cazul în care situaţia actuală se va extinde şi nu va fi rezolvată sunt extrem de mari. Înlăturarea orientării pro-europene şi îmbrăţişarea unei orientări pro-ruse ar fi greşeală majoră. „Cel mai mare risc ar fi ca Republica Moldova să rămână în afara oricăror angajamente politice de tip pro-european şi de tip financiar”, a declarat pentru gândul senatorul român pentru diaspora, liberalul Viorel Badea.

De cealaltă parte, dacă ne uităm la situaţia financiară precară a Republicii Moldova, o nouă destabilizare politică ar putea-o aduce în pragul colapsului total.

„Dispariţia unui miliard de dolari din cele trei bănci ale Republicii Moldova a produs efecte puternice în toate domeniile şi în mod special în economie. Practic, Republica Moldova nu îşi poate întocmi un buget pentru anul 2016 din lipsă de resurse şi are nevoie ca de aer de un suport extern pentru a putea achita salariile şi pensiile”, a explicat pentru gândul deputatul român pentru diaspora, Eugen Tomac(PMP).

O schimbare a puterii în Republica Moldova şi o orientare pro-rusă, ar conduce la imposibilitatea statului de a primi ajutoare externe şi, implicit, la imposibilitatea de a întocmi un buget care să susţină ţara pe linia de plutire.

„Să nu uităm că, în momentul acesta, Republica Moldova traversează şi o perioadă de profundă criză economico-financiară. În cazul în care se organizează alegeri anticipate şi câştigă partidele pro-ruseşti, Republica Moldova va intra într-o criză nemaîntâlnită până în acest moment”, susţine Viorel Badea.

Instalarea unui guvern pro-rus la Chişinău ar reduce semnificiativ, dacă nu chiar elimina procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi ar distgruge, practic, toate eforturile pe care ţara le-a făcut până în acest moment. 

„Discutăm despre un stat care, practic, din punct de vedere economic a intrat în blocaj şi în care astăzi nu există o soluţie pe termen scurt şi fără un sprijin politic foarte serios. Practic, şi Republica Moldova, ca şi Ucraina şi Georgia, care în urmă cu un an şi jumătate, doi, erau statele cele mai performante dintre candidaţii la asocierea cu Uniunea Europeană. Iată, astăzi fiecare dintre ele au câte un conflict îngheţat sau mai puţin, dar care le face incompatibile cu procesul european. Deci, deja blocajele complicate s-au realizat”, explică şi Cristian Diaconescu.

Diaconescu: Este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotărăşte Gazpromul

Bineînţeles că situaţia tensionată de la Chişinău se răsfrânge şi dincolo de graniţele statului în cauză. În condiţiile unei schimbări politice şi a unui colaps al Republicii Moldova, întreaga regiune din vecinătatea sa ar resimţi efectele.

„O izolare a Republicii Moldova ar reprezenta în mod direct un risc de securitate pentru toate statele din regiune şi această instabilitate poate produce efecte pe care este greu să le anticipăm în clipa de faţă, dar, în niciun caz nu ar avea o perspectivă cât de cât acceptabilă în ceea ce priveşte relaţiile cu instituţiile internaţionale şi instituţiile eruopene”, explică Eugen Tomac.

Destabilizarea Republicii Moldova prin oprirea proiectelor care au ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană, ar produce, de asemenea, o destabilizare a întregii regiuni.

„Un stat aflat într-o vrie de securitate de o astfel de magnitudine reprezintă un factor de instabilitate cruntă în lume şi, cu atât mai mult, în regiunea noastră la graniţa NATO şi a Uniunii Europene”, susţine Cristian Diaconescu.

Atitudinea României faţă de vecinii noştri nu trebuie să fie una ostilă, spune fostul ministru. Interesul ţării noastre trebuie să aibă în vedere şi menţinerea orientării pro-europene, folosindu-se de calitatea sa de stat al Uniunii Europene şi aducând problema Republicii Moldova şi în atenţia liderilor Occidentali, care, momentan, par să ignore situaţia de peste Prut, după cum arată Cristian Diaconescu.

„Senzaţia mea este că, mai ales instituţiile financiare aşteaptă, chiar asumându-şi posibilitatea unei crize profunde, să vadă încotro doreşte Republica Moldova să se îndrepte în perioada următoare. Dar, până atunci, este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotărăşte Gazpromul”, declară Cristian Diaconescu.

Tomac: Este vital ca statul român să fie interesat de ce se întâmplă. Avem interese legitime

Ce ar putea face România în actualul context? Deocamdată, priveşte cu rezerve situaţia.  În prezent,  ţara noastră are pregătit un ajutor de 150 de milioane de euro pentru vecinii de peste Prut, însă distribuirea sa a fost blocată, pentru moment, de preşedintele Klaus Iohannis pe motiv că  „nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor”.

Nu este însă suficient, susţine Eugen Tomac care consideră că trebuie „să ajutăm Republica Moldova să scape de tot ceea ce însemnă propaganda agresivă a Federaţiei Ruse”.  „Pentru că, în clipa de faţă spaţiul audiovizual în Republica Moldova este dominat în proporţie de 80% de presă de limba rusă care în mod insistent încearcă să menţină populaţia într-o zonă de manipulare destul de periculoasă şi să compromită tot ceea ce înseamnă stabilitate şi apropiere de Uniunea Europeană, inclusiv de România”, a explicat el.

Mai mult, intervenţia statului român ar fi reclamată, potrivit liderului PMP, şi de faptul că în Republica Moldova trăiesc aproape 500.000 de cetăţeni români, ale căror interese trebuie să fie apărate de autorităţile române.

„Avem următoarea realitate: Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, locuiesc 3,5 milioane de români, cetăţeni ai Republicii Moldova, dintre care jumătate de milion sunt şi cetăţeni ai României. Deci, este vital ca statul român să fie interesat şi prin prisma acestei chestiuni, pentru că vorbim de propriii cetăţeni şi avem interese legitime pentru a ne preocupa de soarta lor”, susţine Eugen Tomac.

Badea: Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic care, totuşi evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice

Situaţia actuală în care se află Republica Moldova reclamă o abordare în vederea obţinerii unei stabilizări din punct de vedere politic. O schimbare a orientării politice a ţării ar accentua criza economică şi ar destabiliza total atât statul moldovean cât şi întreaga regiune.

Astfel, situaţia actuală a Republicii Moldova se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu România anilor 2000. Variantele sunt două. Prima se încadrează în sfera de influenţă a a oligarhului Plahotniuc, care ţinteşte să-şi extindă puterea. Mandatul actualului preşedinte expiră în martie, iar parlamentul care acum este controlat de majoritatea patronată de controversatul om de afaceri trebuie să-l instaleze pe viitorul şef al statului. A doua variantă este cea preprezentată de partidele pro-ruse. Acestea se implică activ în protestele de stradă forţând anticipatele. Un astfel de scenariu dacă s-ar realiza ar pune oficial Chişinăul sub tutela Kremlinului.

„Forţând limitele, cred că în Republica Moldova este situaţia pe care a avut-o România în 2000, atunci când în alegerile prezidenţiale au intrat doi candidaţi care proveneau din vechiul regim, Iliescu şi Vadim. Cam aceeaşi situaţie este şi acum la Chişinău, când cetăţenii au în faţă două opţiuni, ambele proaste, însă coaliţia formată din cele două partide care au făcut parte din Alianţa pentru Integrare Europeană sunt soluţia de moment, pentru a nu avea loc alegeri anticipate, care pot aduce pe căi democratice o guvernare anti-europeană şi extrem de periculoasă pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova”, susţine Eugen Tomac.

Singura soluţie care se întrevede este susţinerea şi încercarea stabilizării actualului guvern şi înlăturarea influenţelor pro-ruse venite din partea partidelor lui Igor Dodon şi Renato Usatîi, alături de care speră să intre la guvernare şi alianţa Demnitate şi Adevăr. 

„Nu trebuie acum să credem că am găsit soluţia cea mai fericită, unica soluţie în susţinerea unui Guvern care este în continuare sub influenţa lui Plahotniuc. Dar, cel puţin, acest Guvern îşi asumă un contact direct şi o relaţie directă cu autorităţile din Uniunea Europeană. Nouă, lucrul acesta ne dă o marjă mai mare de mişcare, o marjă mai mare de implicare în Republica Moldova. Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic, care, totuşi evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice, oamenii aceştia au fost aleşi în Parlament”, explică Viorel Badea.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
El e românul cel mai apropiat de Vladimir Putin! Anunţul făcut astăzi

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info