Publicat

3

aprilie

2014

21:00

6056

vizualizări

Lista baronilor locali care au ajuns în faţa justiţiei. De la Marian Oprişan, acuzat de abuz în serviciu, până la Adrian Duicu, urmărit penal pentru trafic de influenţă

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, este al nouălea şef de judeţ aflat în funcţie care ajunge să fie urmărit penal. În ultimii ani, cei mai mulţi lideri locali aflaţi în această funcţie au fost, ca şi Duicu, din partea PSD, care deţine de altfel majoritatea covârşitoare a CJ-urilor. În trecut, aleşii PSD s-au plâns public şi au făcut presiuni la premierul Victor Ponta, pentru că se considerau hăituiţi de justiţie şi în special de DNA, iar percepţia lor este aceea că odată ce deţin puterea în România, ar trebui să controleze şi Justiţia, care să nu se atingă de ei.

Lista baronilor locali care au ajuns în faţa justiţiei. De la Marian Oprişan, acuzat de abuz în serviciu, până la Adrian Duicu, urmărit penal pentru trafic de influenţă

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, este al nouălea şef de judeţ aflat în funcţie care ajunge să fie urmărit penal. În ultimii ani, cei mai mulţi lideri locali aflaţi în această funcţie au fost, ca şi Duicu, din partea PSD, care deţine de altfel majoritatea covârşitoare a CJ-urilor. În trecut, aleşii PSD s-au plâns public şi au făcut presiuni la premierul Victor Ponta, pentru că se considerau hăituiţi de justiţie şi în special de DNA, iar percepţia lor este aceea că odată ce deţin puterea în România, ar trebui să controleze şi Justiţia, care să nu se atingă de ei.

În ultimii ani, mai mulţi şefi de judeţe, unii percepuţi de opinia publică drept baroni locali fără ştiinţa cărora nu mişcă nimic în judeţele pe care le conduc, au ajuns în faţa justiţiei, cu acuzaţii de corupţie, abuz în serviciu şi falsuri. Cei mai mulţi dintre aceştia fac parte din PSD. Printre baronii locali incluşi pe această listă nu se numără cei care, la data începerii urmăririi penale, nu erau şefi de judeţ (de exemplu vicepremierul Liviu Dragnea, fost şef al CJ Teleorman, trimis în judecată în dosarul Referendumul) sau cei care au fost achitaţi definitiv (de exemplu şeful CJ Sibiu, Ioan Cindrea, achitat definitiv în procesul în care ANI îl acuza de un conflict de interese, de pe vremea când acesta era deputat).

Miercuri, procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de Adrian Duicu (PSD), şeful CJ Mehedinţi, pentru trafic de influenţă şi alte infracţiuni, alături de şeful Poliţiei Judeţene Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi de omul de afaceri Constantin Popescu, şeful PSD Orşova. Detalii despre faptele lui Duicu pot fi găsite aici.

1. Mircea Cosma (PSD), preşedintele CJ Prahova

Baron de Prahova, aflat la al treilea mandat de şef al judeţului, Cosma este urmărit penal începând din luna februarie, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Alături de el, este urmărit penal şi fiul său, Vlad Cosma, deputat în Parlamentul României, pentru trafic de influenţă. Ei sunt acuzaţi de DNA că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei (1 milion de euro) mită de la reprezentanţii unor societăţi comerciale.

Mita era dată de firme pentru a obţine contracte de asfaltare sau deszăpezire de la CJ-ul condus de Cosma. Contractele erau supraevaluate pentru a include şi şpaga pentru cei doi Cosma sau erau subcontractate în parte către firme care aparţineau sau erau controlate de familia Cosma şi de apropiatul lor, Răzvan Alexe.

“Sumele de bani au fost pretinse în schimbul intervenţiei la factorii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, pe lângă care cei doi aveau influenţă, respectiv preşedintele CJ Prahova, Cosma Mircea (tatăl inculpatului Cosma Vlad Alexandru), astfel încât societăţile respective să obţină de la instituţia publică lucrări şi servicii curente supraevaluate, de întreţinere a drumurilor publice sau a drumurilor judeţene pe timp de iarnă, dar şi decontarea, cu prioritate, a unor lucrări deja efectuate în temeiul unor contracte anterioare. Contractele erau supraevaluate tocmai pentru a se asigura sumele reprezentând «comisioanele» conform înţelegerilor cu cei doi inculpaţi”, susţin procurorii DNA.

Ancheta procurorilor anticorupţie s-a extins la familia Cosma de la un alt caz din Prahova, unde Marcel Păvăleanu, angajat al Secretariatului General al Guvernului, coordona o reţea de evaziune fiscală şi spălare de bani în Prahova, care a prejudiciat statul cu 35 de milioane de euro. Firmele din acest dosar lucrau şi cu Cosma.

Mircea Cosma se consideră nevinovat şi a declarat că acuzaţiile sunt inventate de procurori. La rândul său, Cosma junior a ţinut un discurs elaborat la tribuna Parlamentului, prin care s-a apărat în faţa acuzaţiilor şi a obţinut votul acestora de a împiedica arestarea sa preventivă, cerută de procurori.

“Dragi colegi, când vă duceţi diseară acasă, să vorbiţi în şoaptă cu copiii voştri, pentru că aveţi cu siguranţă mandat de interceptare, cum am avut şi eu din 2012. Am fost învinuit drept cadou de ziua mea, marţea trecută am fost oprit în trafic şi dus la DNA. Totul a fost pentru un spectacol televizat. Aceşti domni sunt de fapt anchetaţi şi după ce s-au trezit cu conturile blocate au fost sfătuiţi să declare orice despre mine. Şi alte persoane au fost obligate să scrie despre mine şi pentru că nu au făcut-o au primit mandate de arestare. Consideraţi că dacă două persoane necunoscute vă fac un denunţ e normal să fiţi arestaţi? Ce se doreşte, o arestare televizată sau aflarea adevărului?”, a spus Vlad Cosma în Parlament.

2. Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Constanţa

Baron de Constanţa, aflat la al treilea mandat la conducerea judeţului, Constantinescu este urmărit penal în trei dosare de către procurorii anticorupţie. În ianuarie, Constantinescu a fost acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi efectuat plăţi ilegale în valoare de 5 milioane de euro către Regia Autonomă Drumuri şi Poduri Constanţa, precum şi plăţi ilegale. Un al doilea dosar penal vizează plăţile pe care Nicuşor Constantinescu a refuzat să le aprobe către Centrul Militar Zonal Constanţa, timp de mai mullţi ani, provocând un prejudiciu instituţiei respective, pe care ar fi încercat să o evacueze de două ori din sediu.

În martie, DNA a anunţat că Nicuşor Constantinescu este urmărit penal în alt dosar, pentru abuz în serviciu. El ar fi împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, provocând astfel un avantaj patrimonial de 200 de milioane de lei instituţiei respective. Totodată, Constantinescu este acuzat şi că a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro la două firme private, prin faptul că nu a emis şi nu a prelungit 12 certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de firmele respective, chiar şi după ce instanţe judecătoreşti au decis că şeful CJ era obligat să facă acest lucru.

Nicuşor Constantinescu este unul dintre cei mai vocali baroni locali împotriva DNA. Încă dinainte să fie urmărit penal, el a susţinut în repetate rânduri că DNA trebuie desfiinţat şi că face “poliţie politică”, fabricând dosare penale. Consiliul Superior al Magistraturii a decis că prin declaraţiile sale, şeful CJ afectează prestigiul justiţiei şi scade încrederea populaţiei în actul de justiţie.

“Care e scopul DNA-ului? Nu este evident? Acela de a denigra aleşii PSD. Este o hăituială organizată, abuzivă în toată România. Au fost oameni numiţi politic. Doamna Kovesi este înţelegerea şi pactul făcut între domnul prim ministru Ponta şi domnul Băsescu da, pactul de coabitare. N-a făcut nicio afacere după cum vedeţi”, este doar cea mai recentă declaraţie a lui Constantinescu la adresa DNA.

Când a fost reţinut de procurori la Constanţa, pentru că a refuzat să se prezinte la audieri de bunăvoie, Constantinescu s-a împotrivit poliţiştilor, îmbrâncindu-se cu ei. Pentru a-l urca în maşină, oamenii legii au fost nevoiţi să îi sucească mâna la spate şi să îl încătuşeze. Ulterior, Constantinescu a făcut pe victima, spunând că a fost ridicat de DNA „ca un animal”.

3. Constantin Nicolescu (PSD), preşedintele CJ Argeş

Baronul PSD de Argeş se află la al treilea mandat la conducerea judeţului şi are cel puţin trei dosare penale la DNA, dintre care două au fost trimise în judecată, Nicolescu primind condamnări care încă nu sunt definitive.

Cel mai recent, procurorii anticorupţie au anunţat începerea urmăririi penale a lui Nicolescu în luna martie, acesta fiind acuzat că şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile publice şi politice deţinute, în scopul ajutării efective a unui magistrat de a ocupa o funcţie de conducere într-o instanţă, pe alte criterii decât cele ale competenţei profesionale, cu ocazia concursului aprobat şi organizat în acest sens de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009.

Nicolescu mai este urmărit penal, tot din luna martie, şi pentru că, în perioada anilor 2007-2010, ca urmare a influenţei şi a autorităţii asupra unor primari PSD, firma European Project Consulting din Bucureşti a încheiat contracte de prestări servicii, având ca obiect consultanţă, elaborare strategie locală şi elaborare cereri de finanţare – implementare proiect, cu un număr de 46 de consilii locale ale unor oraşe şi comune din judeţul Argeş, cu Şcoala Specială Valea Mare, cu Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş şi cu Consiliul Judeţean Argeş.

Firma respectivă a încheiat 105 contracte în Argeş, în valoare de peste 3,78 milioane lei.

Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată în 2011, într-un dosar penal în care a fost acuzat că a primit mită 66.000 de lei de la omul de afaceri Cornel Penescu, din Piteşti, şi că ar fi acordat 900.000 euro din fonduri europene către firma Zeus SA, pentru reabilitarea unor şcoli din Argeş. Nicolescu a fost condamnat în acest dosar la 3 ani şi patru luni de închisoare cu executare, însă sentinţa a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei supreme a fost ca magistraţii Curţii de Apel Bucureşti să rejudece dosarul.

În alt dosar penal, Nicolescu a fost trimis în judecată pentru că a acordat ilegal contracte pe fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro, tot pentru firma Zeus SA, pentru a reconstrui două poduri din judeţul Argeş. Justificarea era că podurile fuseseră afectate de inundaţii, însă acest lucru este nereal, susţin procurorii. Nicolescu ar fi primit mită un spaţiu comercial în Piteşti. Acest dosar se află în judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

La sfârşitul lunii februarie, Constantin Nicolescu a fost demis din funcţia de preşedinte al CJ Argeş, după ce instanţa supremă a decis că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate privind incompatibilitatea acestuia este corect. ANI îl acuzase pe Nicolescu de conflict de interese, pentru că semnase 14 contracte încheiate de CJ Argeş cu două firme la care el era acţionar – Autopro Mond şi Mac Auto, precum şi 9 contracte cu firmele sale şi cu cea a soţiei sale – Dinik Mar Arg. Contractele depăşeau valoarea de 1,5 milioane lei.

4. Ion Prioteasa (PSD), preşedintele CJ Dolj

Aflat la al doilea mandat de şef al judeţului, Prioteasa este urmărit penal din decembrie 2013, alături de vicepreşedintele CJ, Cristinel Iovan şi de alţi doi şefi din instituţie, într-un dosar privind contracte din fonduri europene şi locale, care ar fi fost atribuite ilegal.

Ion Prioteasa este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. Conform DNA, în perioada 2012-2013, baronul PSD de Dolj a intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte, direcţionându-le către firmele agreate, în schimbul unui comision din valoarea contractelor.

“Concret, învinuiţii Prioteasa, Iovan şi Pappa (şeful Serviciului Urbanism din CJ Dolj) au acţionat astfel încât, prin crearea condiţiilor tehnice şi organizatorice favorizante, contractele privind modernizarea Aeroportului Craiova şi cel privind proiectarea şi execuţia punctului de operare aeromedicală SMURD să fie atribuite unor firme agreate, aceleaşi în cazul celor două contracte. Folosindu-şi autoritatea, Ion Prioteasa i-a interzis şefului Biroului audit al CJ Dolj să consemneze într-un document oficial aspectele deficitare rezultate în urma unui control derulat în octombrie 2012”, arată procurorii DNA.

Prioteasa ar fi primit bani şi pentru atribuirea contractului pentru consolidarea şi restaurarea Palatului Jean Mihail - Muzeul de Artă Craiova, contractului pentru construirea unui corp administrativ la Unitatea medico-socială Bechet, contractului pentru proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj”, precum şi mai multe achiziţii directe la Spitalul din Dăbuleni.

5. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), preşedintele CJ Brăila

Bunea Stancu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2012, fiind acuzat că în cursul campaniei electorale din 2009, pentru alegerile prezidenţiale, şi-a folosit influenţa şi autoritatea pentru a obţine 1 milion de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Interagro, trimis şi el în judecată în acelaşi dosar. Banii urmau să fie folosiţi în campania electorală a lui Mircea Geoană.

Procurorii susţin că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică – INSOMAR, pentru a ascunde destinaţia reală a banilor. În schimbul banilor oferiţi, Niculae a solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural – Transgaz şi Romgaz.

Din banii respectivi s-au plătit efectiv aproximativ 150.000 de euro, către institutul de sondaje Insomar.

Prima instanţă care a judecat dosarul – Judecătoria sectorului 1, l-a achitat pe Bunea Stancu, însă sentinţa a fost atacată.

6. Borboly Csaba (UDMR), preşedintele CJ Harghita

Aflat la al doilea mandat de şef al judeţului Harghita, liderul UDMR a fost trimis în judecată în septembrie 2013, fiind acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu şi fals intelectual.

El este acuzat că a dispus în mod nelegal, în perioada 2010-2011, acordarea de contracte de construcţii către firmele Stravia Group şi Bridge Road Construct, chiar dacă acestea nu îndeplineau criteriile de selecţie – fie nu mai aveau timp efectiv să termine lucrarea, fie oferta lor era inferioară faţă de a concurenţei.

La firma Stravia sunt acţionari sau angajaţi mai mulţi consilieri judeţeni din Harghita. Prejudiciul creat prin atribuirea ilegală a acestor contracte este de peste 1,1 milioane de euro. Dosarul este judecat de Tribunalul Harghita.

7. Florin Ţurcanu (PNL), preşedintele CJ Botoşani

Şeful judeţului Botoşani a fost trimis în judecată în 2011, de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe vremea când era deputat PNL.

Ţurcanu a fost acuzat de fals intelectual şi uz de fals, după ce în 2009 a consemnat nereal faptul că mai mulţi membri PNL, consilieri locali şi judeţeni, nu mai au sprijinul partidului, fiind excluşi din PNL. Aceştia urmau să îşi piardă funcţiile, iar în locul lor să fie aduşi persoane agreate de Ţurcanu.

“Scopul urmărit a fost acela ca, în locul persoanelor alese în funcţia de consilier local sau judeţean, să ajungă alte persoane, agreate de inculpat. Având în vedere că locul vacantat era ocupat de persoana aflată pe poziţia imediat următoare pe lista cu care partidul a participat la alegeri, iar persoana agreată nu ocupa întotdeauna această poziţie, ci o pozitie inferioară, inculpatul a emis hotărâri prin care erau excluse chiar şi cinci persoane pentru a se ajunge ca funcţia vacantată să fie ocupată de persoana dorită. În acest fel, inculpatul Ţurcanu Florin a semnat acte (hotărâri, adrese) prin care se consemna, în mod necorespunzător realităţii, că Delegaţia Permanentă a PNL Botoşani din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea a 23 de persoane din cadrul Partidului Naţional Liberal”, arătau procurorii.

Florin Ţurcanu a fost condamnat în martie 2014, la 6 luni de închisoare cu suspendare, de magistraţii Judecătoriei Botoşani. Ţurcanu a anunţat că vrea să atace sentinţa la Curtea de Apel Suceava.

8. Marian Oprişan (PSD), preşedintele CJ Vrancea

Baronul de Vrancea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie încă din 2006, fiind acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri şi fals. Judecătorii din Focşani au decis însă în 2007 trimiterea dosarului la Parchetul Judecătoriei Focşani, pentru refacerea urmăririi penale, unde zace şi în ziua de azi.

În cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane dolari din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pietruirea drumurilor comunale din judeţul Vrancea. Procurorii anticorupţie arată că comisia de licitaţie numită de Oprişan a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai lui Marian Oprişan - SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri  Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) şi SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu şi fără angajaţi.

Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginţi de şantier) autorizaţi de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea. 18 drumuri comunale nu au fost supravegheate şi verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plăţile s-au făcut integral în contul firmelor selecţionate, la două - trei zile după semnarea contractelor. Ordinele de plată au fost semnate de inculpaţii Oprişan Marian şi Diaconu Mircea, vicepreşedintele CJ Vrancea, arată procurorii DNA.

Procurorii au mai arătat că în perioada 2004-2005, Oprişan a negociat şi a achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Căprioara", în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziţie, Oprişan Marian a alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit şi a înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat şi a obţinut suma de 3 miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

De asemenea, în patrimoniul CJ Vrancea se află Hotelul "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Câmpineanca. În perioada 2003-2005, acestea au fost utilizate de Oprişan ca locaţii de protocol pentru care inculpatul a alocat din bani publici, pentru aşa-zise acţiuni de protocol, suma de 5,2 miliarde lei vechi. Potrivit legii, acesta nu putea să finanţeze respectivele locaţii, decât introducându-le în circuitul public.

Prejudiciul provocat de Marian Oprişan, conform procurorilor DNA, este de aproximativ 1,5 milioane de euro la Ministerul Transporturilor, de aproximativ 600.000 de euro la CJ Vrancea şi de 75.000 de euro la Guvern.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
În ce direcţie circulă autobuzul? 80% dintre copii ştiu răspunsul! Testul de logică care îi frustrează pe adulţi. Care e varianta corectă

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info