LISTA TORŢIONARILOR CARE TRĂIESC. Florian Cormoş, acuzat de moartea a 115 oameni: „Da` ce poate să îmi mai facă mie? Puteţi acum să trageţi în mine, că nu îmi pasă. Dacă ai venit, hai, fă-mi şi o poză”

de Biro ATTILA

Acum pensionar, Florian Cormoş a condus în urmă cu mai bine de jumătate de secol lagărul Columbia de la Cernavodă, instituind un regim de teroare care i-a speriat până şi pe comunişti care, în urma unei anchete, l-au condamnat la moarte. Pedeapsa sa a fost transformată în muncă silnică pe viaţă, Cormoş fiind însă amnistiat după patru ani. La Columbia, au murit în doar patru luni 115 deţinuţi politici, însă Cormoş nu are nicio remuşcare nici măcar acum.

Gândul în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) prezintă astăzi profilul complet al celui de al treilea torţionar comunist identificat de autorităţi. Florian Cormoş a condus, începând cu decembrie 1952, pentru patru luni lagărul Columbia de la Cernavodă, perioadă în care aici au murit cel puţin 115 deţinuţi politici. Regimul de teroare impus de Cormoş la Canal a atras până şi atenţia comuniştilor care în urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa să-i fie transformată în muncă silnică pe viaţă. După patru ani de închisoare însă, el a fost eliberat intervenind amnistia. IICCMER a depus o plângere penală la Parchet pe numele lui Florian Cormoş pentru infracţiuni contra umanităţii.

Investigaţia pe care v-o propunem astăzi este una complexă care încearcă să arate ceea ce în cărţile de istorie prea puţin apare. Ceea ce s-a întâmplat în lagărul morţii de la Cernavodă a fost reconstituit pe baza documentelor şi mărturiilor martorilor. Reportajele despre torţionarii în viaţă pe care IICCMER i-a identificat, iar gândul i-a găsit, intervievat, vor fi postate pe platforma multimedia torţionari.gandul.info ce va rămâne activă şi pe care vor fi adăugate noi dosare pe măsură ce ele merg către anchetatori. Îi puteţi vedea pe cei care au lucrat la acest proiect la finalul articolului.

CITEŞTE AICI DOSARUL COMPLET AL CAZULUI ALEXANDRU VIŞINESCU

CITEŞTE AICI DOSARUL COMPLET AL CAZULUI ION FICIOR

Puteţi vedea şi un interviu cu toţionarul Cormoş care nu are nicio remuşcare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deţinuţii politici. Susţine că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare. Cât priveşte bătăile crunte administrate deţinuţilor, Cormoş un răspuns incredibil: ”Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât?”. Am ajuns acasă la fostul comandant Florian Cormoş în decembrie 2013. Fostul şef al lagărului de muncă de la Cernavodă locuieşte în Oradea, pe o stradă liniştită. Are un apartament de trei camere pe care îl împarte cu fiica lui. Ajunşi în faţa blocului, am sunat la interfon. Nu a răspuns nimeni. În schimb, o vecină a comandantului ne-a observat. După ce s-a lămurit că îl căutăm pe ”domnul Cormoş”, vecina l-a sunat să-l avertizeze. Am ajuns în faţa uşii sale şi l-am convins să ne povestească versiunea sa în faţa camerei de filmat.

PUTEŢI VEDEA AICI INTERVIUL VIDEO CU TORŢIONARUL CORMOŞ

Florian Cormoş este cel de-al treila ”călău comunist” pe numele căruia IICCMER a depus plângere penală la Parchet. Primul este Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, acuzat oficial de genocid. Al doilea este Ion Ficior, fost comandant al lagărului de la Periprava, acuzat şi el oficial de genocid.

Fiu de plugar, Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927, la Şisterea, în judeţul Bihor, iar, la 14 ani, cel care are să devină comandant la unul dintre lagărele morţii de la "Canal", a ajuns în Ungaria unde, după cum chiar el povesteşte, a fost ”slugă la unguri”. ”«Ce faci puştiule aici?», m-au întrebat soldaţii români când au venit. «V-am aşteptat pe dumneavoastră»”, îşi aminteşte perfect şi acum, la 88 de ani, momentul în care a fost eliberat în 1945 de armata română şi adus în ţară. La 22 de ani a terminat "Şcoala de educatori" a Ministerului de Interne şi pentru că era "sprinten", a fost încadrat la Direcţia Generală a Penitenciarelor. Din 1950 până în 1954 a avut diverse funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de-a lungul şantierului Canalului Dunăre - Marea Neagră. În 1950 a ajuns la Capul Midia, colonie condusă de către un alt torţionar, Liviu Borcea.

Aici Cormoş spune că nu s-a întâmplat nimic, nu a murit nimeni şi nimeni nu a fost maltratat. "Eu eram sublocotenent. Mergeam şi mă uitam la deţinuţi cum lucrează", a povestit Cormoş într-un interviu pentru gândul. Deţinuţii politici care au trecut pe la Capul Midia au relatat contrariul. Profesorul şi istoricul Şerban Papacostea a explicat într-un interviu pentru gândul că lagărul de la Capul Midia, la fel ca în cazul celorlalte colonii de muncă, era o adevărata maşinărie de exterminare a deţinuţilor.

Una din cele mai teribile scene despre ororile de la "Canal" le-a povestit, după 1989, Corneliu Coposu. Într-un interviu realizat de postul public de televiziune, fostul lider al PNŢCD a dezvăluit ororile comise de către torţionarul Borcea. "Ca să fie sigur că printre deţinuţii morţi nu se ascund unii care disimulează, Borcea se plimba printre cadavre cu o ţăpuşă lungă din fier pe care o înfigea în trupurile neînsufleţite. Pe un deţinut cu coloana vertebrală ruptă l-a bătut ca să-l facă să se târască... cam 70 de oameni au paralizat datorită supraefortului pe care îl reclamau torţionarii ce stăteau cu biciul la spatele nostru, obligându-ne să muncim cu mult peste puterile pe care le aveam”, a povestit Corneliu Coposu într-un interviu pentru TVR.

CITEŞTE AICI RADIOGRAFIA LAGĂRELOR DE MUNCĂ FORŢATĂ DE LA CANAL

Pe 20 decembrie 1952, Florian Cormoş ajunge comandantul Coloniei de Muncă Cernavodă - Columbia. A condus lagărul până la 17.04.1953, iar un an mai târziu avea să fie încarcerat pentru torturile administrate deţinuţilor. Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus pe numele lui Cormoş o sesizare penală. Potrivit IICCMER, în perioada în care condus lagărul de muncă de la Cernavodă, Florian Cormoş a determinat moartea a 115 deţinuţi. "Din consemnările acelei perioade reiese faptul că regimul impus de Cormoş depăşea ca duritate limitele descrise de regulamentul de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţilor de Muncă. Bătăile până la spitalizarea sau decesul deţinutului, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, fără hrană, munca pe şantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară (D3403 f 3) au condus la o rată a mortalităţii de 30 de decese lunar precum şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400, din 2500", se arată în denunţul IICCMER

Pentru că numărul deceselor era extrem de mare, Ministerul de Interne de la acea vreme s-a autosesizat, iar în aprilie 1953, Comoş a fost demis. În iunie a fost demarată şi o anchetă penală. Primele concluzii au stabilit atunci că Florian Cormoş era vinovat de acte de teroare împotriva deţinuţilor.

Documentele anchetatorilor comunişti au reţinut că Florian Cormoş îi schingiuia pe deţinuţii coloniei. Ancheta din acea perioadă a reţinut următoarele metode de pedepsire aplicate de Cormoş:

- "băgarea la carceră a deţinuţilor numai în cămaşă şi indispensabili pe timp de ger";

- "20-30 de zile de carceră, fără ca deţinutul să fie scos câte o oră pe zi pentru plimbare, ci numai de 2 ori în 24 de ore pentru necesităţi", în condiţiile în care maximum de zile de carceră prevăzute de regulament era 15;

- "raţie numai 100 de grame pâine şi ceai o dată pe zi";

- "majorităţii deţinuţilor pedepsiţi cu carcera li se puneau şi lanţuri de picioare. – Aceste măsuri inumane au dus la decedarea unui număr de 8 deţinuţi închişi la carceră care fie că au fost scoşi în stare de comă de acolo şi au murit apoi la infirmerie, fie că au murit chiar în carceră."

Apărarea lui Cormoş: "Mureau pe drum. Păi i-am omorât eu?"

L-am întrebat despre aceste acuzaţii pe fostul comandant. Ne-a spus că nimic nu este adevărat. Apărarea lui a fost aceea că tot ce s-a întâmplat în lagărele comuniste este imputabil numai conducerii de atunci. La fel ca toţionarii Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu, a amintit de un ordin dat de ministrul de Interne de la acea vreme, Pavel Ştefan, care ar fi spus că deţinuţii trebuie să fie subnutriţi şi să li se aplice pedepse mai dure. În schimb, Cormoş admite că în colonia pe care o conducea deţinuţii mureau pe capete. "Veneau cei epuizaţi. Toţi cei epuizaţi de la cele şapte colonii eu trebuia să îi primesc la Cernavodă. Cum să nu moară? Mureau şi pe drum. Să zicem că veneau de la Nazarcea pe drum mureau. Păi i-am omorât eu?”, s-a apărat Florian Cormoş într-un interviu pentru gândul.info.

Colonia de muncă de la Cernavodă a fost amplasată lângă oraşul cu acelaşi nume. Lagărul era denumit Columbia, numele unei societăţi comerciale care a funcţionat în zonă în perioada interbelică. Acum pe locul fostei colonii se află un cartier de locuinţe sociale. Cartierul poartă numele lagărului de muncă înfiinţat de comunişti în 1950. Potrivit istoricilor IICCMER, lagărul de muncă forţată de la Cernavodă era compus dintr-un număr de aproximativ 16 barăci, dispuse pe trei sau patru rânduri, câte trei sau patru pe un rând. Era prevăzut cu un spălător, o sală de mese şi o bucătărie. Era înconjurat cu două şiruri de pari şi sârmă ghimpată, înaltă de trei metri, cu observatoare amplasate la poartă şi din loc în loc în colţuri şi pe laturi. Lângă poartă se afla clădirea administraţiei lagărului. Peste drum de lagăr se aflau barăcile soldaţilor. Ora de deşteptare era 4 dimineaţa, ziua începând cu 15 minute de exerciţii fizice şi un mic dejun alcătuit dintr-o felie de pâine, puţină marmeladă şi o gamelă de fiertură de orz prăjit.

„Munca în lagăr consta în: excavarea nisipului, încărcarea lui pe şlepuri, decopertarea terenului pentru exploatarea rocilor, încărcarea vagoanelor sau şlepurilor cu roci sparte, mutarea liniei ferate Cernavodă – Saligny de pe amplasamentul Canalului, construirea de barăci şi alte clădiri. Norma de muncă era de trei metri cubi de pământ excavat per deţinut pe zi, iar pentru cei care lucrau la vagoane, şapte metri cubi de pământ încărcat şi descărcat per deţinut pe zi. Programul de muncă era aproape continuu, nefiind scutiţi decât cei inapţi de muncă din cauza unor fracturi deschise sau a febrei mari, iar acestora li se dădea hrană foarte puţină”, se arată în documentarul IICCMER depus la Parchetul General.

Căruţa cu morţi de la Columbia

Georgeta Marinoiu locuieşte în Cernavodă. A locuit acolo toată viaţa şi când era copil a asistat la modul în care funcţiona lagărul de muncă. "Am văzut cum erau scoşi seara deţinuţii morţi. Am rămas cu sechele de când eram mică", povesteşte bătrâna. În fiecare seară, cu o amică mergea pe dealul din apropiere şi se uitau la ce se întâmplă în colonia care era sub deal. Cele mai sumbre amintiri sunt legate de morţii din colonie. Georgeta Marinoiu povesteşte că aproape în fiecare zi murea câte unul.

"Eram copil şi vedeam cum scoteau deţinuţii morţi din lagăr. Erau scoşi în cutii, fără coşciuge. Noi ne ţineam după căruţele care cărau cadavrele", a povestit bărâna. Cadavrele erau depuse într-un colţ al cimitirului. Zona din cimitir este şi acum delimitată, însă peste mormintele deţinuţilor politici au fost îngropaţi şi alţi localnici. "Eu şi prietena mea, Gina, culegeam flori şi mergeam şi le puneam şi lor. Spuneam: hai să le punem şi lor!", povesteşte Georgeta Marinoiu. Îşi aminteşte şi de un fost torţionar, Gherasim Vasile. "Din ordinul lui se şi executau oamenii. A trăit până acum 10 ani, când a fost înmormântat cu onoruri", spune bătrâna. Totul se întâmpla în perioada 1950 – 1954, perioadă în care lagărul a fost condus şi de Florian Cormoş.

Condamnat la moarte, amnistiat după patru ani

Numărul mare de morţi de la Cernavodă a atras atenţia Ministerului de Interne care în iunie 1953 a deschis o investigaţie oficială. În constatările procurorilor că la Penitenciarul Cernavodă se practica "pe scară largă bătaia împotriva deţinuţilor, băgarea în carceră în timpul iernii pe termen îndelungat, utilizarea deţinuţilor la munci grele până la epuizare”. În 1953, Florian Cormoş a fost condamnat de un tribunal militar la pedeapsa cu moartea. O serie de documente identificate de IICCMER în arhive pun în evidenţă faptul că, în perioada sus amintită, lt. Cormoş Florian se face direct responsabil de decesul a 142 de deţinuţi. Din cercetările făcute acum rezultă însă că, potrivit arhivelor primăriilor din raza unde funcţionat lagărul, au fost identificate 115 certificate de deces. De menţionat este faptul că o altă anchetă din 1968 releva că în multe cazuri comandanţii lagărelor nu înregistrau morţii.

Pedeapsa cu moartea a fost transformată în pedeapsa cu munca silnică pe viaţă. În final, Cormoş a făcut mai puţin de patru ani de puşcărie, în august 1957 fiind aministiat. După ce a ieşit din penitenciar a primit o lună de concediu la un sanatoriu al MAI, iar anii petrecuţi după gratii au fost consideraţi vechime în muncă. A fost repus în funcţiile deţinute anterior condamnării şi a activat în cadrul sistemului penitenciar până în 1968. Spune că a ieşit la pensie din funcţia de căpitan.

Deţinuţi electrocutaţi şi molestaţi

Ce i-a determinat pe comunişti să-l închidă pe unul dintre cei mai zeloşi torţionari? Asta aflăm din anchetele succesive realizate în 1952, '53 şi în anii '60. Printre documentele consultate sunt zeci de testimoniale ale deţinuţilor din colonia de muncă sau ale subalternilor lui Cormoş care vorbesc despre acelaşi lucru: bătăi, înfometare sistematică şi multe cadavre. Documentele care au stat la baza anchetelor spun că în perioda în care Cormoş a condus penitenciarul deţinuţii erau chiar şi electrocutaţi. "Practica electrocutării, folosită de prim brigadierul Nicolae Cârcu împotriva deţinutului Schwartz Iosif: «pe care l-au luat în grajd unde l-au electrocutat pentru a-şi satisface anumite plăceri şi distracţii. După 2 zile […] Schwartz a murit în urma acestor maltratări»", se arată în documentele consultate de IICCMER.

Torţionarul neagă însă orice comportament inuman faţa de deţinuţi. Într-un interviu pentru gândul, acesta a declarat iniţial că nu s-a atins niciodată de vreun deţinut.

Gândul: Cât aţi fost locţiitor, comandant, ce s-a întâmplat acolo, cum vi se pare?

Florian Cormoş: Ce comandant, ce vreţi să îmi puneţi în cârcă? Uite cum vă zic eu, dacă în perioada cât am fost comandant am dat vreo palmă, Dumnezeu să mă facă ţăndări. Se mai zice că umblam cu calul, de unde, că nu m-am urcat pe niciun cal alb. Calul nici nu te calcă.

Iarna deţinuţii erau scoşi la muncă?

Da, cum să nu? Era lege.

Dacă nu îi scoteaţi, ce se întâmpla?

Nu. Nu se putea. Au făcut la Poarta Albă grevă. Le-au făcut proces şi i-au pus în libertate. Procese de ochii lumii.

Din păcate, IICCMER nu a descoperit până în acest moment vreun fost deţinut care să-l fi cunoscut pe Florian Cormoş în perioada în care a condus lagărul de la Columbia.

"Şi ce? Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât? Da' i-am omorât?"

Sutele de pagini de declaraţii spun acelaşi lucru, şi anume că Florian Cormoş a impus un regim de teroare la Cernavodă, relevantă fiind în acest sens declaraţia unui subaltern. Este vorba despre Bogatu Vasile, sergent Major la colonia U.M. 2 Cernavodă. "Cu deţinuţii am văzut la fel că comandantul lt. Cormoş Florian i-a bruscat până a (au) murit chiar din mâna lui şi anume în martie m-am dus la infirmerie unde am găsit un deţinut pe patul de consultaţii cu picioarele de la glesne în var putrezite complet, întrebându-l pe deţinut mi-a răspuns cu gură de moarte că Cormoş Florian i-a dat 15 zile de carceră şi l-a ţinut şi în lanţuri fără ca în acest timp să se ducă să-l controleze sau sa-i mai slăbească fiarele din picioare, ca pe urmă să-i îngheţe picioarele în lanţuri şi să-i putrezească, iar după aceste 15 zile l-a scos şi l-a dus la infirmerie după care a doua zi a şi murit”, a susţinut acesta, într-o declaraţie dată în faţa organelor de anchetă..

În anii `50, când a fost investigat, a fost o înscenare. Cel mult, spune el, ”am mai dat câte o palmă”.

Gândul: Mai e o declaraţie a dumneavoastră, citez: "Am mai bătut unii deţinuţi care făceau lucruri nepermise, care se sustrăgeau de la lucru".

Florian Cormoş: Da, posibil să fi spus. Şi ce? Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât? Da' i-am omorât? Cum spun acolo? Eu am spus că eu acolo nu aveam timp de aşa ceva. Mă ocupam să cunosc unitatea şi colonia.

Un domn, fost deţinut – medic: Domnul Cormoş nu ţinea seamă de scutirile medicale ale deţinuţilor şi pe distrofici îi trimitea la muncă.

Păi ăla nu putea merge pe picioare, dacă era distrofic. Deţinuţii erau aleşi pe sprânceană de anchetatori.

După '90 v-aţi mai întâlnit cu vreun deţinut?

Absolut nu. Eu vă spun că totul a fost pus la cale. Ministerul de Interne a fost pus să facă nişte dosare. S-a pus problema drepturilor omului. Si aşa au făcut dosarele. Mare problemă pentru doi securişti să facă aşa ceva.

Statistica neagră a lagărului de la Columbia

IICCMER a depus o plângere penală împotriva lui Florian Cormoş, însă anchetarea lui va fi una dificilă. Asta asta din cauza faptului că el a fost deja condamnat pentru faptele sale de către comunişti. Din dosarul său lipsesc însă multe elemente. Nu a fost găsit dosarul său de instanţă. De asemenea, amnistierea este pusă sub semnul întrebării.

În cele patru luni în care Cormoş a condus lagărul Columbia, au decedat 115 deţinuţi. Cel mai tânăr deţinut avea 20 de ani, iar cel mai bătrân 66 de ani. Pe 30 decembrie 1952 au decedat 5 deţinuţi. Media de vârstă a celor decedaţi a fost 42,8 ani. Cauze frecvente de deces: distrofie (42%), sindrom carenţial (36%), cangrenă (4%).


 

 

 

63 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Pablo 11.02.2014 11:12

In 10, maxim 20 de ani vor fi morti cu totii, atat tortionarii cat si detinutii. Am urmarit declaratii ale ambelor parti, atat de mult rau a facut comunismul asta romanesc, ca diferea totusi cu ceva fata de alte tipuri de comunism, incat a infestat pe toti. Nu mai am incredere in nimeni si nimic!

 
#2 Nici eu nu as avea remuscari daca as taia capul cu drujba la citiva imbogatiti 11.02.2014 11:19

... ... ...

 
#3 Primul lucru dupa revenirea comunismului la putere un abator de taiat patroni 11.02.2014 11:23

Taiati in masini de carne industriale, de la picioare spre cap, si pe urma facuti pasta de parizer si imprastiati pe ogoarele patriei = Relansarea agriculturii romanesti.

 
#4 curea 11.02.2014 11:33

Uitativa la Ponta..uitativa la camarila lui din parlament..uitativa la Iliescu...doamne sa ne fereasca cel de sus sa puna mina pe putere cum vor ei!!! Tortionarii ce-i vedeti ar fi mici copii !!!

 
#5 la Iliescu nu am cum sa ma uit 11.02.2014 11:41

nu mai apare public. i-au zis sa stea la casa lui ca a aparut destul. cand Iliescu apare soarele rasare. votam PSD

 
#6 avram iancu 11.02.2014 12:20

Domnul BIRO ATTILA , te felicit.

 
#7 geo 11.02.2014 12:23

De ce nu i-a cautat nimeni pina acum ? daca ar fi fost un tortionar din lagarele de exterminare naziste, pina acum ar fi fost prins, judecat si condamnat dupa ce ar fi fost cautat in intreaga lume. Tortionarii nostri mioritici erau aici langa noi, nu s-au ascuns de nimeni, nu s-au retras in munti, nu s-au deghizat,nu si-au inscenat moartea....

 
#8 Viziteaza Lagarul Sighet si vei intelege ... 11.02.2014 12:46

Va invit daca aveti okazia sa nu ratati sa vizitati Lagarul Comunist de la SIGHET. Doar vizitand veti putea intelege ce a fost cu adevarat.

Pacat este faptul ca nu se mai poate face nimic.....

 
#9 unu 11.02.2014 12:51

Si mai grav este faptul ca urmasii acestora conduc astazi tara, si documentele pot dovedi aceste lucruri, multi si-au schimbat numele. dar in arhive exista aceste schimbari,
Practicile comuniste se practica in Romania din totdeauna si astazi bineinteles

 
#10 REALISTUL 11.02.2014 13:03

Dar pentru genocidul din 1907 cand 10.000 de tarani au fost masacrati a platit burghezo-moserimea "halogena"?
Florin Comas, este un inger de lumina fata de un burghez ce prin jaf si crima a facut avere.
Sper sa apuc cand actuala clasa politica neoliberala de la psd-la taranisti va sfarsi in puscari si in fata plutoanelor de executie. SANGELE CERE SINGE!!!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa