Publicat

15

noiembrie

2013

09:27

15195

vizualizări

LOVITURA DE DOUĂ MILIARDE DE EURO a băieţilor deştepţi din energie. De ce a crescut factura la curent a românilor. RAPORT AL CURŢII DE CONTURI

LOVITURA DE DOUĂ MILIARDE DE EURO a băieţilor deştepţi din energie. De ce a crescut factura la curent a românilor. RAPORT AL CURŢII DE CONTURI

Statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON şi ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalităţi pentru că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica. Un raport al Curţii de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promiţând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare. În schimb, ancheta Curţii de Conturi a dezvăluit că de fapt CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat.

Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile. 

Ministerul Energiei anunţa în vara acestui an că Electrica are de recuperat de la E.ON, CEZ şi ENEL 2 miliarde de euro pentru că aceste companii nu şi-au respectat obligaţiile contractuale din procedurile de privatizare a cinci filiale ale Electrica. Gabriel Dumitraşcu, seful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie, condus de ministrul delegat Constantin Niţă a explicat în iulie că împotriva E.ON, CEZ şi ENE au fost deschise proceduri arbitrare de recuperarea a banilor. Pe de altă parte, cele trei companii susţin că, de fapt, „dauna” ar fi doar de jumătate miliard de euro, însă şi pe aceasta o contestă spunând că şi-au respectat contractele de privatizare. 

Contactat de gândul directorul general al Eletrica, Ioan Roşca a declarat de fapt miza litigiilor nu ar fi chiar de 2 miliarde de euro, dar nu a dorit să precizeze cât e suma calculată de Electrica. ”2 miliarde e puţin exagerat. Sumele calculate sunt susceptibile de accesorii. Noi avem un calcul al acestei sume. Având în vedere că suntem în procese cu aceste companii nu pot să vă divulg sumele”, a declarat Ioan Roşca pentru gândul

Pentru a intra în posesia banilor statul, prin Electrica, a deschis mai multe acţiuni la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. ”Este vorba de o serie de iregularităţi pe care le considerăm noi că s-au făcut la aceste contracte privind mai multe clauze. Desigur partenerii noştrii (EON, CEZ, ENEL n.red.) nu au fost de acord cu aceste constatări. Din aceste considerente suntem acum la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Se judecă aceste cauze”, a declarat Ioan Roşca pentru gândul
 
Directorul Electrica a confirmat pentru gândul că unul dintre motivele pentru care acum compania de stat se judecă la Paris cu cele trei companii este faptul că acestea nu au respectat contractele privatizare prin care se angajau să investească în retehnologizarea reţelelor de distribuţie. 
 
Directorul Electrica a mai menţionat că în afară de procesele de la Paris statul nu mai are nici o pârghie pentru a determina cele trei companii să plătească ”penalizările” prevăzute de contractele de privatizare. Ioan Roşca a precizat că statul prin Electrica este acum acţionar minoritar în filialele privatizate şi că poate doar să solicite informaţii de la acţionarii majoritari. 

Istoria privatizărilor din energie

În 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat şi Electrica Dobrogea

În 2005, compania italiană ENEL şi-a adjudecat privatizarea Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. ENEL a plătit pentru cele două societăţi de furnizare şi distribuţie a energiei electrice suma de 112 milioane euro pentru 51% din din acţiunile celor două societăţi de stat. ENELl a anunţat în 2005 că va investi în  Electrica Banat şi Electrica Dobrogea suma de 1 miliard de euro.

În 2004, acelaşi Adrian Năstase, secretarii de stat Andrei Grigorescu şi Gheorghe Gherghina au semnat HG 531 prin care s-a decis privatizarea "Electrica Moldova" - S.A. si "Electrica Oltenia". În 2005, compania germană EON a cumpărat pachetul amjoritar al Electrica Moldova cu 100 milioane euro, iar CEZ - Cehia a cumpărat cu 151 milioane euro pachetul majoritar al Electrica Oltenia.

În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Comeţului, Codruţ Sereş, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Popescu, au semnat HG-ul prin care dispuneau privatizarea Electrica Muntenia Sud. În 2007, procedurile s-au finalizat şi Electrica Muntenia Sud a fost cumpărată de compania italiană ENEL. Compania Italiană a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro.

În cele cinci contracte de privatizare EON, CEZ şi ENEL s-au angajat să facă investiţii consistente în filialele Electrica. Compania ”mamă” Electrica avea obligaţia să vegheze asupra modului în care cumpărătorii pachetelor majoritare pentru cele cinci filiale îşi respectă angajamentele din contractele de privatizare. Prin aceste contracte CEZ, EON şi ENEL se angajau că o bună parte din banii să îi investească în filialele cumpărate.

Un raport al Curţii de Conturi a României finalizat în 2012 a descoperit zeci de iregularităţi comise de companiile care au cumpărat filalele Electrica. Raportul Curţii de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ţinut de promisiunile contractuale.

Electrica Moldova – EON: Compania germană nu a investit 67,5 milioane euro în retehnologizare

În 2005, când a cumpărat Electrica Moldova, EON s-a angajat prin contract să investească suma de 67,5 milioane euro în retehnologizarea şi modernizarea reţelei electrice care deserveşte clienţii din Moldova. Raportul Curţii de Conturi a României reţine că EON nu şi-a respectat promisiunea contractuală. „Se constată că Preţul de Subscriere în sumă de 67,5 milioane euro nu a fost folosit pentru finanţarea investiţiilor, în conformitate cu Planul de Afaceri Iniţial, stabilit în contractul de privatizare”, se arată în raportul instituţiei de control. Trebuie să amintim că la momentul privatizării, în 2005, EON a cumpărat 51% din Electrica Moldova în următorul mod: pentru 24,6% din acţiuni a plătit 31,4 milioane euro iar pentru un alt pachet de 35% urma să investească 68, milioane euro în retehnologizarea distribuitorului de energie. Acest ultim pachet însemna o majorare de capital prin subscripţie de acţiuni. În contract se menţiona clar că aceşti bani urmau să fie investiţi de EON din surse proprii în modernizarea reţelei electrice.

CITEŞTE AICI PRIMA PARTE A RAPORTULUI CURŢII DE CONTURI

Raportul Curţii de Conturi spune însă în mod clar că EON nu a investit din surse proprii în Electrica Moldova. Raportul reţine că investiţiile făcute la Electrica Moldova au fost făcute din banii fostei companii de stat. Altfel spus, EON a luat din banii produşi de Electrica Moldova şi a investit în retehnologizare şi nu a utilizat cei 68 milioane euro cu care a cumpărat 35% din acţiunile filialei Electrica SA. „Astfel rezultă că Societatea (Electrica Moldova n.red) a efectuat investiţii din surse proprii, prin utilizarea fluxurilor de numerar generate de activitatea proprie acestora, ceea ce are implicaţii asupra tarifelor practicate de către societăţile privatizare, deoarece toate aceste investiţii s-au reflectat în preţuri şi tarife”, se arată în raportul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi arată de asemenea că această încălcare a contractului de privatizare a dus la creşterea tarifului de distribuţie, adică la majorarea preţului pentru curentul electric plătit de beneficiarii finali. Altfel spus, investiţiile pe care trebuia să le facă EON au fost plătite de consumatori finali. „Dacă investiţiile pentru finanţarea activităţii de modernizare, retehnologizare, întreţinere, dezvoltare şi de protecţia mediului în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică s-ar fi realizat din Preţul de Subscriere, aceste investiţii nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuţiei. Cu alte cuvinte, realizarea, investiţiilor din Preţul de Subscriere plătit la Finalizare nu ar fi condus la creşterea tarifului de distribuţie”, se arată în raportul Curţii de Conturi

Cum s-a apărat EON: Investiţiile sunt informaţii confidenţiale

Curtea de Conturi a încercat să obţină şi răspunsuri din partea companiei EON. Curtea de Conturi a cerut lămuriri legate de investiţii de la EON prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. ANRE a cerut EON să explice de ce nu a făcut investiţiile promise. Compania germană a răspuns că astfel de informaţii sunt confidenţiale. ”ANRE a transmis Electrica următoarele: informaţiile solicitate de dumneavoastră (programele de investiţii şi gradul de realizare a acestor) sunt considerate confidenţiale de către operatorul SC E.ON Distribuţie Moldova SA. Furnizarea unor astfel de date/informaţii către clauză a Contractului de privatizarea FDFEE Electrica Moldova ”, se arată în raportul Curţii de Conturi

După o analiză juridică Electrica SA a decis să ceară EON drept despăgubiri suma de 44,9 milioane euro. Contractul de privatizare prevede că dacă cel care cumpără acţiunile Electrica Moldova nu va investi suma convenită atunci statul are dreptul la despăgubiri.

Astfel că între Electrica şi EON s-a născut un litigiu. În astfel de cazuri litigiile sunt judecate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Acest aspect fiind prevăzut în contractul de privatizare. Cauza se află pe rolul acestei instanţe.

Electrica Oltenia-CEZ: Promisiune de 102 milioane euro neonorată

Compania CEZ a cumpărat Elctrica Oltenia cu 151 milioane euro. Potrivit contractului de privatizare s-a angajat să investească în modernizarea distribuitorului de energie Electrica Oltenia 102 milioane euro. La fel ca si în cazul EON, compania cehă CEZ nu a investit această sumă din fondurile proprii, susţine Curtea de Conturi. Potrivit raportului, investiţiile în Electrica Oltenia au fost realizate din fluxul financiar propriu şi nu din banii proprii ai CEZ.

În acest caz Curtea de Conturi a arătat în raport că nici statul român nu a monitorizat atent dacă CEZ îşi respectă promisiunile. În acest caz regăsim şi un actual cercetat al DNA. Este vorba de Eugen Brădean, recent arestat în dosarul care privea o mită de 1,4 milioane euro la Hidroelectrica. Eugen Brădean a ocupat din 2009 funcţiile de şef serviciu, director adjunct şi director Afaceri Corporatiste de la Electrica. Experţii din domeniu au explicat pentru gândul că Brădean era cel responsabil cu monitorizarea post-privatizare în cazul fialalelor Electrica.

CITEŞTE AICI PARTEA A II-A A RAPORTULUI

Raportul Curţii de Conturi arată că Electrica nu s-a prea interesat dacă CEZ, spre exemplu, a investit din resurse proprii cei 102 milioane euro în modernizare şi retehnologizare. Relevant este şi răspunsul lui Brădean când a fost întrebat despre acest aspect. „Nu se pot verifica clauzele la care faceţi referire fără informaţii de la ANRE, informaţii care din câte ştiu nu au fost puse la dispoziţie”, a explicat Brădean celor de al Curtea de Conturi. Altfel spus, Brădean a explicat că el reprezentant al statului nu poate verifica dacă CEZ şi-a respectat promisiunea contractuală.

În acest caz Curtea de Conturi reţine că nu a găsit în 2012 documente care să arate că Electrica a derulat procedurile pentru despăgubiri şi nici dacă există un litigiu la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris.

Cehii susţin că şi-au îndeplinit obligaţiile

Documentele analizate de Curtea Conturi a rezultat că CEZ a transmis către Electrica o serie de documente prin care compania ceha susţine că dovedeşte că a făcut investiţiile agreate în cadrul privatizării. De altfel şi conducerea Eletrica a precizat către Curtea de Conturi că ein punctul ei de vedere ”se poate conisidera că CEZ şi-a îndeplinit obligaţiile”. În schimb Curtea de Conturi a reţinut că din nici un document prezentat de Electrica sau CEZ nu rezultă că banii investiţi provind din bugetul CEZ şi că de fapt aceste sume privind fluxurile financiare ale filialei Elctrica achiziţionată prin privatizare.

Cazul Electrica Banat: ENEL a făcut investiţiile din contract din banii companiei pe care a achiziţionat-o

În 2005, Enel a cumpărat Electrica Banat. Prin contract ENEL s-a angajat că în termen de cinci ani să investească în Electrica Banat suma de 46 milioane euro. Curtea de Conturi a României a constat că ENEL nu a dovedit că a investit această sumă din surse proprii în Electrica Banat. ”Faţă de cele prezentate se constată nerespectarea de către Cumpărător, în calitatea sa de acţionar majoritar, a obligaţiei de a determina societatea să utilizeze Preţul Acţiunilor Nou emise, în sumă de 46,6 milioane euro în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrica, cu influenţă directă a calculului tarifelor de distribuţie a energiei electrice”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

În acelaşi raport se menţionează şi o analiză legală făcută de o casă de avocatură pentru Electrica. Din aceasta reiese că la Electrica Banat şi Electrica Dobrogea investiţiile au fost realizate din veniturile celor două companii şi nu din sursele proprii ale ENEL. ”Din documentele puse la dispoziţie de client rezultă că, potrivit informărilor lunare prezentate în cadrul Consiliului de Administraţie al SC Enel Distribuţie Dobrogea şi, respectiv al SC Enel Distribuţie Banat suma reprezentând Preţul Acţiunilor Nou Emise aflată în contul fiecărei dintre aceste societăţi a fost majorată ca urmare a operaţiunilor financiare specifice, investiţiile fiind realizate exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea companiilor, ceea ce echivalează cu o încălcare de către Enel Distribuţie S.p.A. a angajamentului de investiţii asumat prin contractul de privatizare”, se arată în raportul Curţii de Conturi

Potrivit contractului de privatizare Electrica avea dreptul în acest caz să ceară ENEL despăgubiri în cuantum de 50% din suma agreată pentru a fi investită adică undeva la 23 milioane euro la care se adaugă 6% penalităţi anuale. În acest caz Enel a refuzat plata banilor şi s-a ajuns la procedura de arbitraj. 

Raportul Curţii de Conturi subliniază faptul că nerealizarea investiţiilor de către ENEL din surse proprii a avut efect în calculul tarifului curentului electric. Raportul spune că în calcularea tarifului energiei electrice au fost incluse  investiţiile în retehnologizare care au fost făcute din sursele Electrica Banat. Dacă aceste investiţii erau făcute de ENEL din bugetul propriu nu mai erau incluse în acest calcul. Altfel spus preţul energiei ar fi putut să scadă doarece erau eliminate cheltuielile realizate cu retehnologizarea.

În astfel de cazuri litigiile dintre stat şi investitor sunt judecate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. O astfel de acţiune a fost deschisă în 2012. 

Electrica Dobrogea: ENEL nu a investit în retehnologizare

În 2005, ENEL a cumpărat Electrica Dobrogea. În contractul de privatizare compania italiană s-a angajat să investească 32 de milioane de euro în modernizarea, retehnologizarea, întreţinerea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie a Electrica Dobrogea. La fel ca şi în cazul Electrica Dobrogea, Curtea de Conturi a constat că ENEL nu şi-a respectat promisiunea şi a realizat investiţiile din banii companiei pe care a cumpărat-o de la statul român. Astfel că Electrica a cerut despăgubiri de 16 milioane euro şi penalităţi de 1,7 milioane euro. Şi acest litigiu a ajuns la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Unele surse au declarat pentru gândul arată că şi acest litigiu ar fost pierdut de către statul român. Directorul Electrica, Ioan Roşca a precizat pentru gândul că nici în acest caz nu există încă o decizie şi că o soluţie pe câteva din litigiile cu EON, CEZ şi ENEL ar putea fi pronunţată până la finalul anului. 

ENEL susţine că şi-a depăşit planul de investiţii cu 80%

Compania italiană ENEL a precizat în cadrul unei procedurii de conciliere că şi-a respectat angajamentele contractuale. ENEL a răspuns părţii române că de fapt a depăşit planul de investiţii cu 80% la Electrica Banat şi cu 78% la Electrica Dobrogea. ”Investiţiile prevăzute în contractele de privatizare au fost pe deplin realizate, atât din punct de vedere al cuantumului cât şi al destinaţiilor. Banii proveniţi din majorara de capital social nu au fost utilizaţi pentru realizarea de investiţii financiare, plasarea lor în depozite fiind doar o utilizare temporară în conformitate cu practicile internaţionale general acceptate în materie de trezorerie”, a transmis ENEL către Electrica

Electrica Muntenia SUD-ENEL: Investiţii din sursă proprie de 425 milioane euro nedovedite

Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.

Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.

VEZI AICI PARTEA A III-A a RAPORTULUI

Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010... şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.

În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.

ENEL: Contractul de privatizare a fost respectat

În acest caz ENEL a transmis către Electrica un raport audit solicitat de compania italiană experţilor de la Erst&Young. Acest raport de audit susţine că ENEL şi-ar fi respectat angajamentele contractuale. ”Raportul de audit cu scop special din data de 29 iunie 2011 întocmit de Erst&Youg Assurance Service SRL (auditorii SC Enele Distribuţie Muntenia SA)  confirmă valorile investiţionale realizate de către SC Enele Distribuţie Muntenia SA în reţeaua de distribuţie a energiei electrice în perioada 1 ianuaire 2009 31 decembrie 2010 în conformitate cu contractul de Privatizare încheiat între SC Electrica SA şi ENEL SA în data de 11 iunie 2007”, a arătat ENEL

În raport se mai menţionează şi faptul că investitorii care au preluat cele cinci filiale ale Electrica nu au repartizat didivende către Electrica deşi compania de stat avea acest drept. „Neaprobarea de către acţionari, în Adunarea Generală a Acţionarilor a societăţii privatizate, a dividendelor, precum şi neasigurarea plăţii de către societate a dividendelor cuvenite vânzătorului, până la data transferului dreptului de proprietate a acţiunilor; neurmărirea de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau, reprezentând dividendele, conform contractelor de privatizare”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

În raport sunt enumerat şi o altă serie de nereguli constate legate de neefectuarea unor paşi conveniţi în contractele de privatizare.
 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Decizie controversată luată de Gabriela Firea. Bucureştenii s-au enervat! Ce s-a întâmplat în faţa sediului Primăriei Capitalei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info