5294 vizualizări 30 mai 2016

„În anul 2012, sub pretextul finanţării participării unor medici oncologi la un congres internaţional, după o serie de discuţii, persoane cu putere de decizie în cadrul societăţii comerciale au hotărât organizarea unei vacanţe în India pentru medici oncologi, urmând să suporte toate cheltuielile cu transport, cazare, masă şi excursii pentru medici, iar în unele cazuri, şi pentru membri din familiile medicilor în cauză. Oferirea acestei vacanţe avea ca scop stimularea ilicită a medicilor pentru a prescrie sau recomanda medicamentele distribuite de societatea comercială respectivă, cu încălcarea limitelor permise de Legea nr. 95/2006", se arată în comunicatul DNA.

Procurorii anticorupţie arată că mai mulţi medici oncologi au fost invitaţi să participe la al treilea Congres asiatic de cancer la sân, care urma să aibă lor în Bangalore, India, în perioada 3-4 martie 2012. În final, 77 de medici au acceptat invitaţia, unii dintre aceştia fiind însoţiţi de alţi membri ai familiei.

„Pentru participarea la congres a celor 77 de medici, compania a achitat unei societăţi de turism suma de 520.607,95 euro (echivalentul a 2.312.670,7 lei), din care suma reprezentând mită este de 416.864,1 euro", mai arată procurorii. Pentru acoperirea mitei ar fi fost întocmite 77 de contracte de sponsorizare „care atestă aspecte necorespunzătoare realităţii cu privire la scopul şi cuantumul sumelor despre care se susţine că au fost achitate cu titlu de sponsorizare".

Procurorii mai arată că, deşi congresul a avut loc în perioada 3-4 martie 2012 în localitatea Bangalore, India, deplasarea medicilor s-a realizat în intervalul 28 februarie-09 martie 2012, aceştia fiind cazaţi la mai multe hoteluri din localitatea New Delhi, India, la peste 2.000 de km distanţă de locul congresului.

DNA arată că participarea la congres nu a fost punctul central al acestei deplasări, argumentând că medicii au mers câteva ore la congres, în Bangalore, apoi s-au întors la New Delhi, în aceeaşi zi. De altfel, medicii nu au obţinut nici diplomele de participare la congres.

Astfel, evenimentul ştiinţific de la Bangalore ar fi fost doar un pretext de a ascunde vacanţa acordată de societatea comercială medicilor pentru ca, în virtutea atribuţiilor lor de serviciu, să îndrume pacienţii spre produsele generice oncologie ale companiei, arată DNA.

Ancheta, pornită în 2015. Excursii pentru medici în Las Vegas sau Paris, fraudarea Programului Naţional de Oncologie

În 2015, procurorii DNA făceau 61 de percheziţii în toată ţara, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-o anchetă privind „mafia medicamentelor”. Conform unor surse judiciare citate de Mediafax, atunci erau în atenţia procurorilor 11 mari companii farmaceutice: Roche România, structură a concernului multinaţional Roche - producător de medicamente, Actavis-producător/distribuitor de medicamente, dar şi Pfizer România- companie biofarmaceutică, Teva Pharmaceuticals România- companie farmaceutică, Novartis Pharma Services- producător de medicamente, Alvogen România- producător de medicamente, Sandoz Pharma Services- companie farmaceutică, GlaxoSmithKline România- producător de medicamente, Egis International- companie farmaceutică, Romastru Trading-distribuitor de medicamente şi Glenmark Pharmaceuticals - producător de medicamente.

Aceleaşi surse arată că din cercetările făcute până în prezent ”a rezultat că, în ceea ce priveşte activitatea derulată de Roche şi Actavis, aceasta a fost coordonată, în scopul prescrierii cu predilecţie a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuţă Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL".

La percheziţii, au fost găsite multe medicamente pe care „suspecţii practic le comandau ca şi cum ar avea pacienţi care trebuie să beneficieze de schema de tratament cu medicamentul X, acesta era foarte scump, se deconta, deci se achita din buget acel medicament firmei, iar medicul lua comisionul de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, congrese sau alte modalităţi”, explicau sursele citate.

Anchetatorii au făcut percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

Conform anchetatorilor, firmele de medicamente vizate în cauză erau suspectate că au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

Medicii care prescriau preferenţial anumite medicamente ar fi fost recompensaţi de producătorii de medicamente cu excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 milioane de lei, care reprezenta "mită mascată" pentru doctori, au spus sursele citate.

În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa - Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego - SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.

"Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici", susţin sursele citate.

În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).

"Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic", au mai arătat sursele citate.

Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.

Pentru "congresul" de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată - Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice - ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.

Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.

Citește și: