no author
Cătălina Mănoiu
628 vizualizări 28 feb 2017

„Principalele modificări vizează stabilirea unor norme prin care se acordă posibilitatea instanţei de a dispune măsuri de control şi prevenire a încălcării ordinului de restricţie precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă, potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie şi obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în situaţia în care prin ordinul de restricţie, s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei”, potrivit proiectului de lege pentru completarea articolului 23 din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Statul trebuie „să împiedice şi îndume agresorii” ca să nu mai încalce drepturile victimei, a susţinut iniţiatorul proiectulului de lege, fostul deputat independent Remus Cernea, în expunerea de motive a actului normativ.

„Statul trebuie să le garanteze cetăţenilor principalele drepturi ale omului, printre care sunt dreptul la viaţă şi dreptul la integriatte fizică şi psihică. Măsura prevenirii încălcării ordinului de restricţie îl va ţin pe agresor sub supravegherea poliţiei, acesta va fi intimidat şi i se vor inhiba pornirile agresive/criminale. Trebuie ţinut cont de faptul că victimele prind curaj să depună plângere şi să ceară ordin de protecţie împotriva agresorului abia atunci când nu mai pot suporta chinurile şi bătăile îndurate. Nu putem aştepta ca un agresor să încalce ordinul de restricţie pentru a fi pedepsit”, susţine iniţiatorul proiectului de lege, fostul deputat independent Remus Cernea. Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătută de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declară că au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani, Aceste cifre dezvăluie o realitate dramatică pentru care autorităţile nu au reuşit încă să găsească o soluţie. Chiar dacă legea privind violenţa domestică a fost modificată în 2012, oferind persoanelor agresate în familie instrumentul legal al ordinului de protecţie, care le poate apăra de cei care le spun la violenţe, aceste schimbări legislative au fost mai mult teoretice, pentru că până la ajungerea în instanţă a unui astfel de dosar poate trece chiar şi un an de zile.

Începând din septembrie anul trecut, însă, în România a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, numită şi Convenţia de la Istanbul, iar acest lucru înseamnă că statul român trebuie să treacă rapid la armonizarea legislaţiei cu prevederile documentului, astfel încât femeile şi, implicit, copiii să beneficieze de protecţie sporită în cazul agresiunilor domestice. Concret, cele mai importante trei măsuri pe care autorităţile trebuie să le ia sunt introducerea în lege a prevederii potrivit căreia atunci când o femeie depune o plângere ea nu va mai putea s-o retragă, a menţiunii că agresorii care nu respectă ordinele de restricţie şi protecţie impuse vor fi şi cercetaţi penal, şi nu vor rămâne doar cu amenda, aşa cum se întâmplă în prezent, dar şi includerea pe viitor în Codul Penal şi de Procedură Penală a unor noi infracţiuni precum crimele de onoare, căsătoria cu forţa sau mutilarea genitală.

 

 

 

Citește și: