Publicat

25

mai

2012

18:47

136

vizualizări

Medicii din rural vor avea probleme cu e-prescripţia, unele localităţi nici măcar nu au curent

Medicii din rural vor avea probleme cu e-prescripţia, unele localităţi nici măcar nu au curent

Peste o treime dintre cei 12.000 de medici de familie lucrează în rural şi ar putea avea probleme cu implementarea reţetei electronice, pentru că, la prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet cu bandă largă, însă localităţi nu sunt nici măcar electrificate, potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

"Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3.800 au cabinetele în mediul rural şi ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripţiei în România, în condiţiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet de bandă largă, iar unele localităţi rurale din România nu sunt nici măcar electrificate, a declarat, vineri, secretarul SNMF, Sandra Adalgiza Alexiu.

Potrivit Sandrei Alexiu, reţeta electronică le aduce medicilor de familie cheltuieli suplimentare legate de abonamentul de internet şi de achiziţionarea unei imprimante cu laser şi a consumabilelor necesare printării fidele a codului de puncte specific noilor prescripţii.

"Investiţiile necesare s-ar putea ridica la peste 500 de lei, sumă care nu se ştie încă din ce fond va fi suportată", a mai spus medicul Alexiu, la conferinţa "e-Health Congress 2012, e-Prescription şi cardul naţional de sănătate: instrumentele secolului XXI".

Secretarul SNMF a adăugat că bonusurile promise medicilor pentru utilizarea prescripţiei electronice sunt nişte false stimulente, reprezentând, de fapt, realocări de fonduri, în condiţiile în care sursa lor este tot Fondul Naţional Unic al Asistenţei de Sănătate (FNUASS) din care sunt finanţate serviciile de asistenţă medicală primară. "Dacă medicii de familie nu se conformează utilizării reţetei electronice, sunt sancţionaţi cu un avertisment în prima lună, urmat de reducerea cu 10 la sută a bonificaţiei lunare de100 de lei şi de plata reţetelor eliberate din buzunarul propriu. Pe de altă parte, penalităţile suportate de CNAS dacă sistemul nu funcţionează sunt inexistente. Ar trebui mers pe ideea de stimulent pentru implementarea acestui proiect pentru că sancţiunile sfidează bunul-simţ. Când s-a introdus acest sistem în Statele Unite, medicii au aderat treptat, iar penalizările, deşi existente, se ridicau la valoarea de 1,5% din plata medicilor", a mai spus dr. Alexiu.

Sandra Alexiu a subliniat că este de acord cu implementarea reţetei electronice, însă în condiţiile în care stimulentele vor fi acordate din alte fonduri decât din banii alocaţi pentru asistenţa primară, sancţiunile vor fi reevaluate şi va exista un dialog normal între instituţii.

Directorul general al al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Dorin Ionescu, a spus, la acelaşi eveniment, că medicii din rural vor putea recurge la raportarea offline şi că există, în prezent, o preocupare a Guvernului pentru aducerea internetului broadband la nivelul tuturor primăriilor. "Dezvoltarea instrumentelor de lucru informatice nu vine cu cheltuieli suplimentare, ci reprezintă o reorganizare a serviciilor oferite în prezent şi o structurare a lor. Se va putea face managementul integrat al diverselor boli cronice cu impact mare - de exemplu, diabetul zaharat, insuficienţa cardiacă sau bolile respiratorii cronice. Platforma informatică va crea cadrul pentru reducerea spitalizării şi transferarea îngrijirilor în ambulatoriu şi va reconceptualiza activitatea medicului
de familie", a mai precizat Dorin Ionescu.

Subliniind avantajele potenţiale ale prescripţiei electronice, Adrian Pană, consultant pentru politici de sănătate, a menţionat rezultatele unui studiu făcut în zona de vest a României, conform căruia 30 la sută dintre reţete aveau prescrieri cu un grad de incompatibilitate ridicat, între medicamente sau dozele prescrise fiind unele de trei ori mai mari decât limitele admise.

"Teoretic, reţeta electronică ar putea ghida medicul în prescriere", a concluzionat Pană.

Tot în ceea ce priveşte prescripţia electronică, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România, Ioana Cacovean, a subliniat că există o serie de probleme legate de siguranţa pacientului şi de libertatea de alegere a farmaciei, de gestionare eficientă a Fondului de Sănătate, de transparentizare a prescrierii şi de investiţiile ridicate necesare pe termen scurt, care vor deveni inutile după introducerea cardului de sănătate.

Reţeta electronică va deveni funcţională de la 1 iulie, iar până la finalul anului va funcţiona concomitent cu formularele actuale de hârtie. Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvenţă de un milion de bucăţi pe lună.

Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouă milioane de euro şi a fost finanţat din fonduri europene nerambursabile.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
DECIZIE ISTORICĂ luată de judecătorii de la Tribunalul Dolj, într-un dosar cu greutate! Este o surpriză totală

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info