Publicat

29

ianuarie

2016

21:27

13332

vizualizări

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere ordonanţa care interzice „lucrările ştiinţifice” în puşcării, dar şi-a dat seama că a uitat ceva. Cum s-a modificat nota de fundamentare în câteva ore

Defecţiune de parcurs la Ministerul Justiţiei. După ce a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă prin care se elimină posibilitatea micşorării pedepselor deţinuţilor cu câte 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă, aceasta a fost scoasă de pe site, apărând după câteva ore cu o notă de fundamentare modificată. În forma finală apar o serie de precizări şi sunt semnalate „dificultăţile”, dar şi explicarea urgenţei care justifică ordonanţa, detalii „uitate” în varianta iniţială. Mai mult, ca să-şi justifice demersul, criticat de altfel de CSM cu o zi înainte, experţii Ministerului Justiţiei invocă „oprobiul opiniei publice”, dar şi al comunităţii academice faţă de reţeaua scriitorilor din închisori. În final, instituţia condusă de Raluca Prună concluzionează că prevederile care permit scurtarea pedepselor dacă deţinuţii scriu lucrări ştiinţifice au fost aplicate abuziv, au dus la „o compromitere relativă a ideii de lucrare stiinţifică în cadrul mediului academic şi, în mod esenţial, o compromitere totală a justiţiei”. Toate acestea, se arată în nota de fundamentare finală, constituie „elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, iar Guvernul se regăseşte în situaţia de a restabili ordinea socială şi recurge la abrogarea dispoziţiilor legale amintite, prin ordonanţă de urgenţă” Actul normativ urmează să fie aprobat în şedinţa de guvern se săptămâna viitoare.

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere ordonanţa care interzice „lucrările ştiinţifice” în puşcării, dar şi-a dat seama că a uitat ceva. Cum s-a modificat nota de fundamentare în câteva ore

Defecţiune de parcurs la Ministerul Justiţiei. După ce a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă prin care se elimină posibilitatea micşorării pedepselor deţinuţilor cu câte 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă, aceasta a fost scoasă de pe site, apărând după câteva ore cu o notă de fundamentare modificată. În forma finală apar o serie de precizări şi sunt semnalate „dificultăţile”, dar şi explicarea urgenţei care justifică ordonanţa, detalii „uitate” în varianta iniţială. Mai mult, ca să-şi justifice demersul, criticat de altfel de CSM cu o zi înainte, experţii Ministerului Justiţiei invocă „oprobiul opiniei publice”, dar şi al comunităţii academice faţă de reţeaua scriitorilor din închisori. În final, instituţia condusă de Raluca Prună concluzionează că prevederile care permit scurtarea pedepselor dacă deţinuţii scriu lucrări ştiinţifice au fost aplicate abuziv, au dus la „o compromitere relativă a ideii de lucrare stiinţifică în cadrul mediului academic şi, în mod esenţial, o compromitere totală a justiţiei”. Toate acestea, se arată în nota de fundamentare finală, constituie „elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, iar Guvernul se regăseşte în situaţia de a restabili ordinea socială şi recurge la abrogarea dispoziţiilor legale amintite, prin ordonanţă de urgenţă” Actul normativ urmează să fie aprobat în şedinţa de guvern se săptămâna viitoare.

Ministerul Justiţiei a ales varianta abrogării, prin ordonanţă de urgenţă, a textului de lege care permite micşorarea pedepselor deţinuţilor care scriu cărţi. Proiectul de act normativ a fost pus vineri după amiază în dezbatere publică. Nu însă fără încurcături. După ce a fost postat pe site-ul MJ acesta a fost retras, apărând însă câteva ore mai târziu cu o notă de fundamentare modificată, în principal la capitolul de motivare a urgenţei dar şi a raţiunilor pentru care „lucrările ştiinţifice” nu ar mai trebui să ducă la scăderea pedepselor.

Astfel, faţă de varianta iniţială în care se făcea vorbire despre folosirea „abuzivă” a prevederilor legale privind condiţiile de liberare condiţionată, în forma finală a notei de fundamentare se vorbeşte despre „o compromitere relativă a ideii de lucrare ştiinţifică” şi de una „totală a justiţiei”, concluzia fiind că există „elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, iar Guvernul se regăseşte în situaţia de a restabili ordinea socială”.

Înainte de a trage linie însă, Ministerul Justiţiei face o statistică a lucrărilor scrise în penitenciare, ajungând, abia la a doua notă de fundamentare, la constatarea că unii deţinuţi lucrează la mai multe în acelaşi timp, dar şi că aceştia au generat „oprobiul public”.

„În perioada 2014-2015 s-a constat o creştere fără precedent a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum şi la practicarea, de către unii beneficiari ai dispoziţiilor legale anterior menţionate, a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobiul opiniei publice, dar şi scurtarea considerabilă a pedepselor, fără ca scopul general al acestora să mai poată să ajungă să fie considerat atins. Evoluţia elaborării de lucrări ştiinţifice de către persoanele condamnate a fost extrem de accentuată în perioada amintită. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în perioada 2006-2015 au fost elaborate lucrări ştiinţifice după cum urmează: 2006 – 0 lucrări; 2007 – 4 lucrări; 2008 – 2 lucrări; 2009 – 6 lucrări; 2010 – 3 lucrări; 2011 – 3 lucrări; 2012 – 6 lucrări; 2013 – 14 lucrări; 2014 – 89 lucrări; 2015 – 337 lucrări.  În perioada 01.01.2013-21.12.2015, conform datelor statistice comunicate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au fost elaborateşi publicate 440 de lucrări ştiinţifice de către 229 de persoane condamnate. În ceea ce priveşte lucrările cu caracter ştiinţific aflate în curs de elaborare, numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016, cele din urmă fiind elaborate de 63 de persoane condamnate (aşadar o persoană condamnată lucrează concomitent la mai mult de 1 lucrare ştiinţifică)”, se arată în documentul final.

CITEŞTE AICI NOTA DE FUNDAMENTARE INIŢIALĂ

CITEŞTE AICI NOTA DE FUNDAMENTARE FINALĂ

CITEŞTE AICI OUG

De asemenea, de la prima la a doua notă de fundametare, Ministerul Justiţiei a identificat şi „dificultăţile” în aplicarea prevederilor care permit scurtarea pedepselor cu 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în penitenciar.

Printre acestea, experţii de la Justiţie menţionează simpla publicare a lucrărilor în reviste ştiinţifice fără o verificare a conţinutului lucrării sub aspectul condiţiilor de formă şi de tipărire sau  recomandarea scrisă de un profesor universitar sau un conferenţiar universitar care nu poate reprezenta o garanţie că lucrarea va respecta standardele în materia unei lucrări ştiinţifice. 

„Nu există norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate în timpul afectat elaborării lucrării, în sensul că normele existente nu asigură efectivitatea realizării de către deţinut a lucrării în cauză. Astfel, se ţine doar evidenţa formală a timpului afectat elaborării lucrării, neexistând o verificare reală a faptului că persoana privată de libertate a desfăşurat în mod efectiv munca de creaţie ştiinţifică (ex. a consultat materiale bibliografice din specialitatea în care urmează să fie elaborata lucrarea, a scris secţiuni, capitole, câte pagini etc.). Nu există nicio dispoziţie referitoare la recunoaşterea caracterului ştiinţific al lucrării publicate de organisme cu atribuţii în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică”, se mai arată în nota de fundamentare finală.

Potrivit documentului elaborat de MJ, de acum încolo, partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale va avea în vedere numai prestarea acelor activităţi care pot fi controlate de către autorităţile statului (fie ele administrative sau jurisdicţionale) şi care au capacitatea de a evita folosirea abuzivă a dispoziţiilor legale în vederea obţinerii unui beneficiu formal, nefundamentat de o schimbare reală a comportamentului persoanei condamnate.

„Cu alte cuvinte, pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, va privi prestarea de muncă remunerată, de muncă neremunerată, de munca pe timpul nopţii ori, după caz, participarea la cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională”, se arată în motivarea ordonanţei.

În acest sens, constatând că prevederile art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 au fost de natură să genereze o aplicare abuzivă a instrumentelor legale care erau menite încurajării unei atitudini de conformare cât mai rapidă şi concretă a condamnaţilor faţă de normele legale care stabilesc ordinea de drept în societate, de asemenea, o compromitere relativă a ideii de lucrare stiinţifică în cadrul mediului academic şi, în mod esenţial, o compromitere totală a justiţiei, a scopului şi finalităţii pedepsei penale şi ale procesului penal, toate acestea constituind elemente de interes general public a căror apărare nu mai poate fi amânată, Guvernul se regăseşte în situaţia de a restabili ordinea socială şi recurge la abrogarea dispoziţiilor legale amintite, prin ordonanţă de urgenţă”, trage concluzia Ministerul Justiţiei abia în cea de-a doua notă de fundamentare.

Membri ai CSM s-au opus abrogării

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat, joi, în şedinţa CSM, că va publica vineri proiectul de ordonanţa de urgenţă prin care va fi eliminată posibilitatea deţinuţilor de a-şi micşora pedepsele cu 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în închisoare. Actul normativ care ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare prevede abrogarea articolului 96, litera f, din legea 254/2013.

„Eu am să merg în continuare pe abrogare. (…)Voi merge mai departe cu ordonanţa de urgenţă şi o să o pun pe site, nu am obligaţia să fac o consultare, dar, pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri  şi va fi tot weekend-ul acolo. (…)Voi argumenta pe discriminare. E discriminatoriu să răsplăteşti munca intelectuală mai mult decât munca fizică, şi pe elemente de drept comparat, Nu există stat membru în care să avem asemenea dispoziţie", a declarat ministrul Justiţiei.

Membri ai CSM au contrazis-o pe Raluca Prună spunându-i că abrogarea prevederilor legale în vigoare ar putea face „mai mult rău”.

„S-a ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte condiţiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări ştiinţifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului ştiinţific al lucrării trebuie foarte bine stabilită. Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău şi de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluţia cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condiţiilor în care un deţinut poate beneficia”, a afirmat judecătorul CSM Adrian Bordea.

Magistratul a argumentat că abrogarea articolului poate duce la discriminarea între munca fizică şi cea intelectuală, prima rămânând recompensată în legea privind execuţia pedepselor.

„Faptul că nu s-a respectat spiritul legii este un adevăr de necontestat. Ceea ce a notat comisia a fost că poate nu ar fi cazul să se abroge. Asta sigur că este doar o simplă părere. Ministerul face politica publică”, a spus şi preşedintele CSM, judecătorul Mircea Aron.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Erdogan nu mai are nicio limită! Un FOTBALIST ROMÂN, afectat de ultimul ordin dat de preşedintele Turciei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info