no author
Cristina ANDREI
Firuta Flutur
Cristina ANDREI
2318 vizualizări 28 sep 2017

Lista celor zece care au dat aviz negativ legilor Justiţiei, potrivit unor surse judiciare:

Mariana Ghena, Judecător

Mihai Andrei Bălan, Judecător

Andrea Annamaria Chiş, Judecător

Mihai Bogdan Mateescu, Judecător

Florin Deac, Procuror

Codruţ Olaru, Procuror

Cristian Ban, Procuror

Nicolae Andrei Solomon, Procuror

Tatiana Toader, Procuror

Augustin Lazăr, Procuror General al PICCJ

Celelalte opt voturi împotriva avizului negativ au fost date de:

judecator Cristina Tarcea- preşedintele ICCJ

judecător Simona Marcu

judecător Gabriela Baltag

judecător Lia Savonea

judecător Nicoleta Tint

judecător Evelina Oprina

Reprezentanţii societăţii civile:

Victor Alistar

Romeu Chelariu

"Au intrat în şedinţă cu poziţii exprimate anterior dezbaterii. Au spus că votul va fi negativ, ceea ce înseamnă că au venit la dezbatere cu o hotărâre luată înainte de dialog , iar eu nu că estimam, ci ştiam acest lucru. (...) Cunoşteam foarte bine poziţiile dânşuilor şi aproape sunt public cunoscute opţiunile pe care care unii sau alţii le au. Absenţa mea a fost deliberată, le cunoşteam opţiunile, dânşii cunoşteau opţiunea mea, eu aş fi susţinut proiectul trimis la avizare. Cunoşteam poziţia dânşilor şi domnul general a zis că va fi în bloc un aviz negativ, avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca să mă exprim generic, nu doresc reformarea sistemului", a declarat Tudorel Toader, la Antena 3, după anunţarea avizului.

După şedinţa plenului CSM, judecătorul CSM, Bogdan Mateescu, a anunţat că a votat împotriva proiectului elaborat de ministerul Justiţiei.

"Sistemul judiciar ar fi fost cu siguranţă dăunător. Eu am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect superficial, fără să ţină cont de propunerea instanţelor şi parchetelor, fără să ţină cont de propunerile adoptate la nivel CSM în două rânduri. Lucrurile care interesează sistemul, lucrurile tehnice care au fost transpuse la un nivel mic, lucrurile cu impact masiv, gen Inspecţia Judiciară în subordinea Ministerului Justiţiei, schimbarea regulilor în ceea ce priveşte recrutarea magistraţilor, aspecte legate de numirea procurorilor", a declarat Bogdan Mateescu.

În schimb, Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentantul societăţii civile, a declarat, după votul din CSM pe Legile Justiţiei, că acesta a fost un vot politic, nu tehnic şi că era varianta ca reprezentanţii Consiliului să dea un aviz cu observaţii.

"A fost un vot politic. Erau trei variante: aviz, aviz negativ şi aviz cu observaţii. Acele observaţii ar fi îndreptat toate elementele pe care procurorii şi judecătorii le-au transmis la CSM. Ce sens a avut ca în cazul separării carierelor, judecătorii să nu se poată pronunţa, iar lumea să arunce la gunoi efectiv toată munca de azi", a declarat Victor Alistar, la Antena 3.

În aceeaşi linie s-a menţinut şi Romeu Chelariu, membru CSM, care a declarat, pentru Mediafax, că unele argumente din şedinţa CSM, în care a fost dat aviz negativ pe legile Justiţiei, au făcut referire la zona politică, dar "şi la alte puteri ale statului".

"A fost un vot tehnic, dar cu nuanţe politice, având în vedere faptul că au fost nişte argumente pronunţate de unii membrii ai CSM care făceau trimitere la zona politică. Din discuţiile purtate a rezultat acest lucru. S-a venit cu argumente care ţin de zona politică, de alte puteri ale statului. Argumentarea la luarea de cuvânt avea referiri care ţin de alte puteri ale statului. De zona politică, nu se refereau strict cu prioritate la elemente de ordin tehnic, la impactul pe care legile le au asupra sistemului de justiţie", a declarat, pentru Mediafax, Romeu Chelariu, membru CSM.

Acesta a mai spus că prin votul dat, practic s-a dat aviz negativ tuturor propunerilor, inclusiv cele care vizează punerile în acord cu deciziile CCR. "Trebuie să avem în vedere în primul rând deciziile CCR, care ştim că sunt general obligatorii. Personal, cred că legile supuse discuţiei plenului reprezintă, per ansamblu, un progres şi nu un regres . Punctul de vedere personal este că trebuia dat un aviz favorabil", a mai declarat Chelariu.

Acesta a mai spus că plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pe toate propunerile, inclusiv cele care vizau punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

De cealaltă parte, Augustin Lazăr a declarat că, aşa "cum a estimat", votul dat a fost unul negativ.

"Aşa cum am estimat, CSM în calitate de garant al justiţiei a avizat negativ acest proiect de lege care îşi propunea efectuarea unor modificări de substanţă în legile justiţiei şi despre care exista o temere că vor afecta independenţa justiţiei", a spus Lazăr, la ieşirea de la CSM, refuzând să comenteze scorul strâns cu care a fost adoptat avizul.

În ceea ce priveşte decizia pe care ar urma să o ia ministrul Justiţiei, având în vedere că avizul este unul consultativ, Lazăr a răspuns că nu ştie dacă Tudorel Toader va ţine cont de punctul de vedere al CSM, care a fost unul "clar" şi că nu vrea să speculeze, în acest sens. 

"Va fi decizia domniei sale. Noi ne-am exprimat punctul de vedere şi cred că a fost destul de clar", a spus Lazăr.

De altfel, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a precizat, în şedinţa de plen, că CSM trebuie să dea un aviz negativ.

"Aş vrea să îmi explice cineva dacă există o raţiune ca factorul persoana care este numită politic la conducerea Ministerului Justiţiei ar trebui să facă echipa procurorului general care vine şi se prezintă în faţa CSM candidatul cu un proiect, acel proiect este aprobat. Există o mulţime de aşteptări, pe urmă, ca acest procuror general să-şi pună în aplicare, împreună cu echipa lui proiectul pe direcţiile de prioritate pentru Ministerul Public. În schimb, venim acum şi facem o echipă până la nivelul de procuror-şef de birou fără să fie consultat, nu există nicio menţiune dacă procurorul general ar trebui consultat, cine ar trebui să fie procuror-şef de birou, de serviciu, de secţie samd. El trebuie sa dea rezultatele pe care societatea civilă pe bună dreptate le aşteaptă. CSM, nici nu mai vorbim. Eu încă n-am reuşit să înţeleg raţiunea care a animat această idee, de a construi în acest mod echipa de la vârful Ministerului Public. ... În esenţă, aşa cum am spus-o şi public, trebuie avizat negativ, dar cu fermitate, să transmitem un mesaj ferm opiniei publice", a declarat Augustin Lazăr.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat, în şedinţă, că s-ar fi aşteptat ca ministrul Justiţiei să fie prezent la deliberări.

"Mă surprinde, neplăcut de această dată, pentru că am nutrit o consideraţie aparte pentru domnul ministru al Justiţiei. Mă surprinde lipsa dumnealui de la şedinţa plenului. Sunt încurcată, nu ştiu cum să apreciez sau cum să interpretez această lipsă. Poate este o poziţie de onoare, poate este o poziţie de demnitate sau poate este reţinere asupra faptului că poate ar fi fost puţin incomodat sau mai mult incomodat să răspundă la întrebări pe care fiecare dintre noi am fi avut să le fi adresat. Poate să răspundă domnul ministru sau poate nu este cazul să răspundă. În orice caz, sunt convinsă că pentru fiecare dintre noi lipsa dumnealui, măcar pentru a-şi susţine proiectul pe legile Justiţiei, pentru mine este un aspect care m-a derutat şi care probabil se va reflecta nu ştiu cum şi în ce măsură în votul pe care îl voi exprima", a declarat Mariana Ghena, preşedintele CSM.

Înaintea şedinţei, procurorul general declara că un proiect atât de criticat de magistraţi şi de oficialii europeni ar fi normal să primească aviz negativ, dacă ne dorim ca României să-i fie ridicat MCV-ul.

„Proiectul a fost criticat de colegii noştri magistraţi, de oficialii europeni, aşa că, în mod normal, CSM ar trebui să dea aviz negativ, asta in condiţiile în care ne dorim să fie ridicată monitorizarea MCV", spunea Lazăr, înaintea şedinţei CSM.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a discutat „Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", potrivit ordinii de zi.

În 31 august, Consiliul Superior al Magistraturii anunţa că a primit Proiectul de lege pentru modificare şi completare a legilor justiţiei, transmise de ministrul Tudorel Toader. În acest context, CSM a stabilit că până în 13 septembrie aşteaptă propuneri şi observaţiile, făcute pe marginea acestui proiect, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări şi în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

DNA, reacţie la modificările anunţate de Toader pe legile Justiţiei: Sunt „de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor"

DNA nu a fost informată de Ministerul Justiţiei despre modificările propuse de Tudorel Toader la Legile justiţiei, iar procurorii nu au fost consultaţi nici cu privire la impactul pe care l-ar avea acestea asupra activităţii lor, a transmis Kovesi. „Trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor", se mai arată în comunicatul DNA, care a precizat şi că organizarea unei noi instituţii pentru cercetarea magistraţilor „restrânge aria de competenţă a DNA".

„DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.

Raportat la modificările propuse, DNA a susţinut nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie", spun procurorii DNA. 

Aceştia arată că, dintr-o primă evaluare, a rezultat că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei este o schimbare care afectează grav independenţa procurorilor, în condiţiile în care ministrul de resort este unul numit politic. 

Mai mult, referitor la crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor DNA susţine că aceasta nu se justifică prin motive obiective şi că o astfel de schimbare „ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi". 

 

 

Citește și: