Publicat

20

septembrie

2011

17:05

70255

vizualizări

O TELEGRAMĂ WIKILEAKS EXPLOZIVĂ. Traian Băsescu a transmis SUA că ia în calcul UN CONFLICT MILITAR ROMÂNIA-RUSIA în Transnistria - EXCLUSIV

O TELEGRAMĂ WIKILEAKS EXPLOZIVĂ. Traian Băsescu a transmis SUA că ia în calcul UN CONFLICT MILITAR ROMÂNIA-RUSIA în Transnistria - EXCLUSIV

Într-o întâlnire cu senatorul american Richard Lugar, care a avut loc la Bucureşti pe 27 august 2008, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat cât se poate de serios temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008, conform unei telegrame a Ambasadei SUA de la Bucureşti, intrată în posesia Wikileaks şi făcută publică pe 1 septembrie.

ULTIMA ORĂ: Băsescu reacţionează râzând la TELEGRAMA PUBLICATĂ de Gândul: În 2008, România dispunea de câteva baterii de praştii cu rază lungă de acţiune

AFLĂ MAI MULT: Ghid de lectură Wikileaks. Partitura lui Băsescu, citită în cheia Taubman

Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor "opţiuni foarte dure". În comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu "este în mod clar îngrijorat" de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei "ar necesita practic un răspuns militar al României".

"Băsescu este îngrijorat în mod clar că ruşii pot declanşa o provocare în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României", notează ambasadorul SUA.

Clic pentru a mări

Pe de altă parte, Băsescu se declara "şocat" de "imensa lipsă de maturitate" de care au dat dovadă "aventurierii" din guvernul Georgiei, când au răspuns provocărilor Rusiei. Cunoscut sub numele de "Războiul de 5 zile", invadarea Georgiei de către Rusia a avut loc pe 8 august 2008, sub pretextul că militarii georgieni au atacat etnici ruşi din Osetia de Sud.

CITEŞTE ŞI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Băsescu l-a presat pe Boc să-l numească pe Baconschi la MAE

Ambasadorul Nicholas Taubman remarcă, de asemenea, că preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat îngrijorări "aproape de paranoia" cu privire la ameninţarea flotei ruseşti găzduite de Ucraina la Sevastopol, în Marea Neagră.

"Totuşi cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria şi securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO", scria ambasadorul Nicholas Taubman, în concluzia relatării despre întâlnirea preşedintelui român cu senatorul Richard Lugar.

Lecţii de strategie militară de la Băsescu pentru "aventurierii" georgieni

Băsescu i-a spus senatorului Lugar că recunoaşterea statală a Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia, după ce acestea şi-au autoproclamat independenţa faţă de Georgia, este un răspuns la recunoaşterea Kosovo de către Uniunea Europeană şi Occident.

CITEŞTE ŞI NOILE telegrame SECRETE WIKILEAKS. Cum a CÂŞTIGAT JUMĂTATE DINTR-O ŢARĂ din Africa un MISTERIOS MILIARDAR ROMÂN

"Rusia va continua sistematic să exploateze astfel de situaţii, pentru a-şi reexercita influenţa asupra fostelor state sovietice şi chiar a Europei de Est, a spus Băsescu, dacă NATO şi UE, împreună cu restul comunităţii internaţionale, nu pregătesc o reacţie viguroasă şi coordonată", i-a spus Băsescu senatorului american.

"Băsescu s-a declarat 'şocat' cu privire la 'aventurierii' din guvernul Georgiei, care s-au grăbit de bunăvoie în 'a-i provoca' pe ruşi; Saakaşvili (preşedintele Georgiei) a dat dovadă de 'o imensă lipsă de maturitate'. Această gafă strategică a fost urmată de o succesiune de erori militare, în special de neblocarea tunelului Roki, prin care trupele ruseşti deja poziţionate în zonă au putut să pătrundă rapid în Osetia de Sud", îi povestea preşedintele României senatorului Lugar.

Mai mult, Băsescu s-a întrebat dacă nu cumva aceste "gafe" ale Georgiei şi "acţiunile militare slabe ar fi putut să fie o tactică intenţionată, pentru a atrage NATO să intervină în apărarea Georgiei".

"Paranoia" lui Băsescu faţă de flota Rusiei din Marea Neagră

"Băsescu a fost în mod deschis temător faţă de implicaţiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat că, în timp ce România respectă independenţa Moldovei, cetăţenii acestei ţări sunt '4,5 milioane de români' care sunt 'parte a naţiunii noastre'. Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii şi muniţie părţii moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacţie la orice provocare a Rusiei acolo", scria ambasadorul SUA.

CITEŞTE ŞI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Care erau cele mai influente 5 femei din România, în anul integrării în UE

Pentru a fi sigur că senatorul american înţelege importanţa pe care Moldova o are pentru România, Traian Băsescu i-a spus că moldovenii sunt "cel puţin la fel de importanţi pentru români ca Iranul", remarcă pe care ambasadorul nu a apreciat-o, calificând-o drept "o aluzie nu prea subtilă la priorităţile politicii americane".

Băsescu era conştient că trebuie să aibă grijă să nu atragă alianţa Nord-Atlantică într-un conflict, însă spunea că va fi "sub o presiune intensă de a răspunde" provocării. Preşedintele i-a spus senatorului american că a discutat "cel puţin de cinci ori" cu Vladimir Putin problema Transnistriei, fără să obţină vreun rezultat.

CITEŞTE ŞI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Numărul de telefon al preşedintelui Traian Băsescu - ce notau diplomaţii americani în 2005

"Băsescu a spus că resurgenţa Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO şi UE la Marea Neagră. El a exprimat o stare aproape de paranoia faţă de disputa dintre Rusia şi Ucraina, privind Flota Mării Negre de la Sevastopol şi ameninţarea Flotei asupra coastei României", a notat ambasadorul Taubman.

Redăm mai jos traducerea integrală a fragmentelor relevante din telegrama Ambasadei SUA. Sublinierile aparţin redacţiei gândul. Telegrama este datată 29 august 2008 şi este clasificată "Confidenţial", de către Jeri Guthrie-Corn, adjuncta ambasadorului SUA Nicholas Taubman.

CITEŞTE ŞI NOI TELEGRAME WIKILEAKS: România a vrut să doneze armatei din Afganistan nişte puşti bătrâneşti, dar n-a putut acoperi costurile de transport

"SUBIECT: BĂSESCU ÎI SPUNE SENATORULUI LUGAR CĂ ROMÂNIA ARE ÎN FAŢĂ OPŢIUNI DIFICILE ÎN URMA CONFLICTULUI DIN GEORGIA

REZUMAT: Preşedintele Băsescu i-a spus senatorului Richard Lugar, pe 27 august, că se teme că recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia, ca răspuns la recunoaşterea Kosovo de către SUA şi Europa, a declanşat un proces care ameninţă să destrame arhitectura legală internaţională existentă şi să creeze o instabilitate extinsă în Europa. Caracterizând incursiunea Rusiei în Georgia drept parte a unui nou efort îndrăzneţ de reafirmare a controlului Rusiei asupra "străinătăţii apropiate" ("near abroad" - orig.), inclusiv asupra Europei de Est, Băsescu a susţinut că Vestul trebuie să contracareze Rusia cu un efort reîntărit, în vederea rezolvării conflictelor îngheţate şi reinstaurării respectului pentru legea internaţională, prin Consiliul de Securitate al ONU (UNSC). Băsescu şi-a exprimat neliniştea faţă de vulnerabilităţile de securitate ale României la Marea Neagră şi faţă de implicaţiile evenimentelor din Georgia pentru Moldova/Transnistria, spunând că orice provocare a Rusiei împotriva "celor 4,5 milioane de cetăţeni români" ai Moldovei va pune România într-o dilemă serioasă. Băsescu a susţinut că acţiunea NATO şi a UE de a confrunta Rusia trebuie să meargă dincolo de "declaraţii" şi că o politică mai robustă faţă de regiunea Mării Negre ar trebui să includă repoziţionarea resurselor militare ale NATO. Sfârşitul rezumatului.

BĂSESCU: EŞECUL REZOLVĂRII CONFLICTELOR ÎNGHEŢATE, 'O GREŞEALĂ IMENSĂ'

Preşedintele Băsescu şi consilierii săi pe probleme de siguranţă s-au întâlnit pe 27 august cu senatorul Richard G. Lugar, aflat în vizită, însoţit de Ambasador, de ambasadorul adjunct şi de staff-ul Comitetului de Relaţii Externe al Senatului. Deschizând discuţia cu câteva observaţii din recentul său turneu din Caucaz, inclusiv din Georgia, Băsescu a spus că este de părere că evenimentele recente au ilustrat două puncte principale: 1) eşecul comunităţii internaţionale de a trata conflictele îngheţate a fost o "greşeală imensă", pentru că aceste situaţii pot exploda pe neaşteptate; şi 2) ordinea europeană existentă - bazată pe integritatea teritorială a unor state multietnice şi pe respectul pentru legea internaţională - este grav ameninţată. Băsescu a caracterizat recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia drept un răspuns direct la recunoaşterea unui Kosovo independent de către Vest şi s-a plâns că ambele situaţii, din punctul de vedere al României, implică "violări" ale rezoluţiilor UNSC şi subminarea regimului legal internaţional existent.

Rusia va continua sistematic să exploateze astfel de situaţii, pentru a-şi reexercita influenţa asupra fostelor state sovietice şi chiar a Europei de Est, a spus Băsescu, dacă NATO şi UE, împreună cu restul comunităţii internaţionale, nu ridică o reacţie viguroasă şi coordonată. (…)". (...)

"GEORGIA UN PRECURSOR PENTRU MOLDOVA/TRANSNISTRIA?

Băsescu a fost în mod deschis temător faţă de implicaţiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat că, în timp ce România respectă independenţa Moldovei, cetăţenii acestei ţări sunt "4,5 milioane de români" care sunt "parte a naţiunii noastre". Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii şi muniţie părţii moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacţie la orice provocare a Rusiei acolo. Întrebat de senatorul Lugar dacă apartenenţa la NATO ar împiedica România să reacţioneze, Băsescu a răspuns că România va trebui să ia în consideraţie viziunea Alianţei, de a nu-i atrage pe alţii într-un conflict, dar că se va afla sub o presiune intensă de a reacţiona - "vom fi puşi în faţa unor opţiuni foarte dure". Băsescu a întrebat, aproape retoric, dacă NATO şi UE ar fi alături de România într-o astfel de situaţie, spunând că s-ar putea ajunge la o decizie dură pentru români, între "abordarea UE de a genera declaraţii" sau "ajutorul real" pentru moldoveni.

Trasând şi mai departe o paralelă cu evenimentele din Osetia de Sud, Băsescu a remarcat că elemente substanţiale ale Armatei a 14-a ruseşti sunt prezente în Transnistria ca "trupe de menţinere a păcii". Îndepărtarea acestor forţe trebuie să fie o prioritate de vârf, a spus el, pentru că Rusia a folosit scuza că îşi apără "trupele de menţinere a păcii" drept un pretext pentru intervenţia din Georgia. Întrebat dacă Rusia a fost receptivă la iniţiativele diplomatice ale României cu privire la Transnistria, Băsescu a răspuns că a discutat conflictul cu Putin "de cel puţin cinci ori", dar că Rusia refuză să respecte acordul din 1999, de la Istanbul. Băsescu a ridiculizat motivele pe care le-a dat Rusia pentru a nu-şi retrage forţele din Transnistria. În acest conflict îngheţat şi în toate celelalte zone de acest fel, ruşii trebuie înlocuiţi cu trupe internaţionale sub mandat ONU, pentru că "creăm oportunitatea unei astfel de intervenţii prin acceptarea prezenţei trupelor de menţinere a păcii ruseşti acolo", a spus el. (…)". (...)

"MAREA NEAGRĂ: UNDE SUNT NATO ŞI UE?

Băsescu a susţinut că resurgenţa Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO şi UE în Marea Neagră. El a exprimat aproape o paranoia faţă de disputa dintre Rusia şi Ucraina, cu privire la Flota Mării Negre de la Sevastopol şi faţă de ameninţarea pe care Flota o poate reprezenta pentru coastele României. Observând că Turcia împărtăşeşte poziţia Rusiei că forţele navale ale NATO trebuie să nu fie primite în Marea Neagră, o politică pe care Turcia o susţine prin controlul asupra strâmtorii Bosfor, Băsescu a insistat că aliaţii NATO trebuie să aibă discuţii cu Turcia pentru a schimba acest lucru. El a insistat de asemenea ca NATO "să-şi echilibreze" prezenţa în regiunea Mării Negre, prin redistribuirea forţelor angajate acum în zone "îndepărtate". Răspunzând aprecierilor senatorului Lugar pentru sprijinul militar al României în Afganistan, Băsescu a reafirmat că România îşi va respecta angajamentele faţă de NATO. Totuşi, în faţa unei potenţiale agresiuni a Rusiei, România se bazează pe NATO pentru apărare, însă "acum NATO este toată în Afganistan", a spus el. Evenimentele din Georgia şi implicaţiile pentru Transnistria au schimbat natura jocului din punctul de vedere al României. "Ei sunt cel puţin la fel de importanţi pentru români ca Iranul", a glumit Băsescu (o aluzie nu tocmai subtilă la priorităţile politicii SUA). România este o economie în creştere şi are mai multe resurse de alocat pentru apărare, dar nu poate purta singură pe umeri povara securităţii Mării Negre; NATO şi UE trebuie să atribuie o importanţă mai mare zonei, a conchis Băsescu.

COMENTARIU

Băsescu a venit la întâlnire bine pregătit să livreze un mesaj direct. România crede cu tărie că recunoaşterea Kosovo a creat un precedent periculos, pe care acum ruşii fac demersuri să îl exploateze cu forţa, şi că premisa de bază a integrităţii teritoriale a statelor- naţiune multietnice - o cerinţă esenţială pentru admiterea României în NATO - este acum în pericol grav. Băsescu a susţinut cu putere reafirmarea, din partea comunităţii internaţionale, a respectului pentru legea internaţională şi pentru supremaţia UNSC, pentru a contracara expansionismul Rusiei şi a dezamorsa alte potenţiale explozii. Cel mai izbitor, totuşi, a fost locul central pe care îl ocupă în gândirea lui Băsescu conflictul Moldova/Transnistria şi securitatea Mării Negre în general, în urma evenimentelor din Georgia. Băsescu este îngrijorat în mod clar că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO. Drept consecinţă, în special cu alegerile naţionale care se apropie, menţinerea implicării românilor în angajamentele extinse din Irak, Afganistan şi din alte zone va fi o provocare politică, dacă în minţile lor pluteşte o ameninţare mai presantă în apropiere de casă. Sfârşitul comentariului. TAUBMAN".

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţie FĂRĂ PRECEDENT a premierului Slovaciei. Scandalul capătă proporţii neaşteptate iniţial: acuzaţii incredibile la adresa Germaniei şi a Italiei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info