Operaţiunea "Secretizaţi dosarele penale": Cine vrea să ascundă cauzele de corupţie de ochii opiniei publice

de Biro ATTILA
Consiliul Superior al Magistraturii va decide în următoarea perioadă dacă secretizează sau nu dosarele penale. Judecătorii şi procurorii din CSM au început să modifice ghidul de colaborare cu mass-media, dar a se consulta însă cu niciun reprezentant al presei. În schimb, CSM a colectat opiniile instanţelor şi parchetelor din România. O parte dintre judecători şi procurori sunt de părere că accesul presei la dosarele penale trebuie limitat, iar în unele cazuri chiar interzis. Sunt însă şi magistraţi care sunt de părere ca trebuie să existe un grad de transparenţă, chiar dacă nu în totalitate. Aproape toţi magistraţii sunt de părere că este nevoie de o suprareglementare a modului în care presa are acces la dosare.

CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglemetează relaţia dintre jurnalişti şi instanţe. Potrivit documentelor publicate de CSM, o pate dintre judecători cred că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Cea mai categorică opinie a fost exprimată de Curtea de Apel Cluj care susţine secretizarea dosarelor penale.

CSM a publicat pe site-ul instituţiei propunerile făcute de judecători si procurori privind relaţia cu presa. Aceste propuneri vizează modificarea ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media. În principal CSM trebuie să decidă când şi ce documente din dosarele penale ar trebui să fie publice.

Din propunerile contabilizate se desprind două curente de opinie. Astfel, unii judecători şi procurori sunt de acord ca presa să poata intra în posesia informaţiilor din dosarele penale, cu menţiunea ca informaţiile şi documentele care ajung în presă să fie mult mai atent gestionate. Celălalt curent de opinie, reprezentat în special de Curtea de Apel Cluj, susţine că accesul presei la documentele şi informaţiile unui dosar penal trebuie limitat drastic.

Cel mai disputat aspect referitor la relaţia dintre jurnalişti şi instanţe/parchete este legat de accesul la documente precum rechizitoriile dosarelor, adică documentul care rezumă probatoriul dosarului şi în care procurorii îşi explică acuzarea. Pe actualul ghid care a fost constant modificat, parchetele au eliberat copii sau extrase ale rechizitoriilor. În aceeşi situaţiie sunt şi documente precum referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventivă. Un astfel de referat conţine acuzaţiile procurorilor în faza incipentă a dosarului şi motivul pentru care anchetatorii cred că suspectul trebuie să fie arestat.

Varianta agreeată de către cele mai multe instanţe este următoarea: „La cerere, reprezentanţilor mass-media le pot fi eliberate extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, soluţiilor de netrimitere în judecată sau de renunţare la urmărirea penală, ale acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competenţa procurorului, luarea măsurii reţinerii şi sesizarea instanţei competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive, după asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal şi eliminarea pasajelor referitoare la conţinutul unor probe, dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private sau se periclitează desfăşurarea procesului penal”.

Textul formulat în aceşti termeni este similar cu prevederea din ghidul vechi. În baza acestei prevederi, parchetele sau instanţele au furnizat jurnaliştilor documentele dosarele penale. Singura diferenţă faţă de vechea reglementare fiind aceea că au fost introduse noi acte procedurale rezultate din prevederile Noului Cod Penal şi cel de Procecdură Penală.

Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a avut însă o altă variantă. În opinia Parchetului General, soluţiile de clasare nu ar mai trebui să fie publice. Asta înseamnă că soluţiile de Neîncepere a Urmăririi Penale să fie secretizate. Reamintim că Parchetul General a dispus Neînceperea Urmăririi Penale privind plagiatul comis de premierul Victor Ponta. În plus, Parchetul General a mai propus şi ca documentele dosarelor penale scrise de procurori să nu mai fie transmise către presă de parchete, ci de către instanţe. În acest caz mai intervine un alt element: procedura de cameră preliminară care, potrivit noului cod, este nepublică, astfel că perioada în care un jurnalist afla sau primeşte acces la un dosar, ar putea fi foarte lungă.

În schimb, Curtea de Apel Cluj a transmis CSM că presa nu trebuie să aibă acces la dosare şi susţine secretizarea totală a cauzelor penale. „S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât şi faptul că procedurile în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară se desfăşoară în cameră de consiliu, în condiţii nepublice. Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluţie se impune şi în cazul   încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, pentru că, se apreciază, că şi în acestă situaţie, inculpatul trebuie protejat faţă de interesul media”, a transmis Curtea de Apel Cluj.

În schimb, o parte a instanţelor din România au fost de acord că în cazul judecării cererilor de arestare preventivă nici un document să nu fie eliberat presei. În schimb, au fost şi instanţe care au explicat că documente precum referatul cu propunerea de arestare preventivă pot fi eliberate presei. În schimb, în unanimitate, judecătorii şi procurorii au admis că în procedura de cameră preliminară presa nu trebuie să aibe acces la documente. Camera preliminară este o instituţie nouă în dreptul penal. În esenţă, camera preliminară defineşte procedurile iniţiale ale dosarului după ce o cauză este trimisă în judecată de procurori.

Asta înseamnă că, în această fază, judecătorii decid dacă actul de acuzare este corect conceput şi decid dacă pot începe judecata pe fond. Fără prea multe explicaţii, în Noul Cod de Procedură Penală, camera preliminară a fost declarată nepublică, adică deşi toate dosarele penale sunt publice o bună bucată de timp, ele se vor judeca în secret departe de ochii presei.

Cum erau publicate până acum rechizitoriile şi stenogramele

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistraţi şi în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinţe judecătoreşti. Jurnalistul formula o cerere la instanţă sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanţa transmitea documentul. În cazul referatelor şi a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanţă a acestor documente. Acum, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistraţii ar putea interpreta că aceste documente nu mai pot fi publicate şi că dacă ar face asta la rândul lor ar putea fi cercetaţi penal şi sancţionaţi.

Codul de Procedură spune că dosarele penale sunt publice

Articolul 277 din Codul Penal şi prevederile legate de procedura de cameră preliminară intră în contradicţie cu prevederile din Codul de Procedură Penală care spun că toate dosarele se judecă în sedinţe publice şi doar în cazul în care judecătorul în anumite condiţii dispune altfel. „(1) Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Şedinţa desfăşurată în camera de consiliu nu este publică”, prevede articolul 352 al Noului Cod de Procedură Penală. Astfel că după ce un dosar trece de procedura de cameră preliminară, adică unde judecătorul analizează rechizitoriul, după ce judecă toate cererile avocaţilor, etc, faza audierilor de martori, a dezbaterilor pe fond sunt publice.  Până în acest punct însă toate dosarele vor fi secretizate şi numai judecătorii vor ştii de ce anume este acuzat un inculpat.

O altă problemă o ridică şi  art 277  al Codului Penal care spune „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte  de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei” reprezintă o infracţiune. După procedura de cameră preliminară rechizitoriul dosarului este citit în şedinţă publică la care are acces şi presa. Astfe că pe baza acestei prevederi judecătorii ar putea decide secretizarea dosarelor pentru a nu pune procurorii de şedinţă în situaţia de a comite o infracţiune. Asta în condiţiile în care un rechizitoriu conţine referiri la înscrisurile oficiale şi probele dosarului penal.

Ministerul Justiţiei susţine secretizarea totală a dosarelor penale

Interpretarea Ministerului Justiţiei condus de Robert Cazanciuc este aceeaşi, că magistraţii nu pot oferi presei nici un fel de informaţii sau documente din cadrul cauzelor penale. MJ spune că publicarea acestor informaţii ar prejudicia principiul prezumţiei de nevinovăţie.

„Prin această reglementare se urmăreşte împiedicarea funcţionarilor să prezinte public mijloace de probă ( declaraţii de martori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conţinutului unor convorbiri înregistrare etc.) dintr-un proces penal în curs de desfăşurare în scopul de a nu transforma prezumţia de nevinovăţie într-o prezumţie provizorie de vinovăţie până la soluţionarea cauze. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conţinutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitate, relevanţa şi forţa probatorie – de exemplu o interceptare telefonică din conţinutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracţiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedeşte că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă, va induce în mod inevitabil ideea de vinovăţie, iar uneori nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăţie constat de autorităţile judiciare ”, se arată în interpretarea Ministerului Justiţiei.

Ce spune Constituţia României

O astfel de interpretare e de natură a limita dreptul la informare publică. Asta în condiţiile în care  Constituţia României ocroteşte accesul liber la informaţii de interes public. ARTICOLUL 31 al Constituţiei spune următoarele:”[(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”. Acest principiu este perfect aplicabil în special în dosarele de corupţie. Aceste dosare sunt toate de interes public pentru că privesc în mod direct interesul public. Dosarele de corupţie vizează fondurile publice, vizează politicieni aleşi de cetăţeni, vizează funcţionari publici.

Primele efecte ale Noului Cod Penal pe cazurile Cosma şi Rădulescu

Un exemplu clar al efectului Noului Cod Penal care limitează accesul la informaţii publice este cazul Vlad Cosma. DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării preventive. Dacă până acum presa avea acces la referatul trimis de parchet, acum acesta a fost secretizat. Dacă până acum deputaţii din comisia Juridică a Camerei Deputaţilor primeau câte o copie a documentului acum ei au putut doar consulta acest referat în prezenţa unor funcţionari.

Un alt exemplu este cel al deputatului Cătălin Rădulescu. Acesta este investigat de DNA. În urmă cu două săptămâni procurorii au efectuat o serie de percheziţii care îl vizau, însă în comunicatul DNA numele său a fost anonimizat, motivul fiind tocmai acela că nu există o intepretare a CSM asupra a ce informaţii sunt publice.

Cum relatează presa despre corupţie în SUA şi Germania

În SUA presa are acces la mare parte din documentele dosarelor penale. Spre exemplu, în cazul fostului guvernator al  Illinois, Rod Blagojevich procurorii şi judecătorii au publicat chiar ei rechizitoriul dosarului. Guvernatorul fiind acuzat de corupţie, inclusiv că a vrut să vândă scaunul de senator lăsat liber Obama după ce a devenit preşedinte. În toate cazurile cu impact media presa are acces la documente incusiv interceptări. 

În Germania, de regulă, după trimiterea în judecată rechizitoriul este citit în şedinţa publică la care presa are acces liber. În cazurile importante procurorii organizează conferinţe de presă în care îşi prezintă cazul. Transcripturile înregistrărilor telefonice nu sunt transmite presei, dar presa poate asista la şedintele de judecată în care acest tip de probe sunt prezentate.

Biro Attila este reporter special al ziarului Gândul


 

 

 

10 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 CButuruga 5.03.2014 23:07

Secretizate sau nu, dosarele penale întocmite alesilor din rândurtile 1 si 2 ale poporului nostru nu trebuie sa fie un impediment în a vedea extraordinarile transformari care se petrec sub ochii nostrii, schimbarea la fata a tuturor când realizaeaza ce marete realizari se înfaptuiesc de catre Comandantul Suprem al Guvernului, Excelenta sa dnul PM Ponta!

 
#2 delta 6.03.2014 00:47

Iata cum linistea pe care o profetea Victor Ponta incepe sa se adevereasca. Se folosesc in mod fals de prezumtia de nevinovatie pentru a nu pata reputatia infractorilor. Si daca ajung in instanta doar apararea sa aiba privilegiul de a comunica la TV respectandu-se astfel si dreptul la un proces echitabil si principiul egalitatii armelor. Mi se face sila de o asemenea ipocrizie.

 
#3 Foamea 6.03.2014 00:52

@CButuruga- *, slugoi propagandist. Du-te la Sapoca sa defilezi de 1 mai .

 
#4 ionita 6.03.2014 02:24

Ce justitie este aia in care inainte de a fi condamnat ,dovedit si cu hotarirea definitiva este aruncat in gura presei ???.
Ce se vrea ???,verdictul public ???,pai atunci de ce mai luati salariile alea nesimtite ???,voi ce mai judecati ???.
Fiecare cu treaba lui,nu scrie in constitutie ca dosarele se pun la dispozitia presei sau ca perioada de ancheta este publica.Terminati cu prostiile,chiar daca vindeti date de scandal presei .

 
#5 tradedsummer 6.03.2014 09:11

avocatul sau reprezentul legal al oricareia dintre parti poate face publice informatii din dosar sau aprtiu ale acestuia


ramane ca jurnalistii sa faca jurnalis, sa investigheze si sa informeze, nu doar sa preia copy/paste si apoi sa "analizeze"

 
#6 tov ana pauker 6.03.2014 12:57

traiasca partidul unic , usd si al sau conducator, tov v ponta, genial om de stiinta, dottore de renume mondial, care ne-a adus pe cele mai inalte culmi ale progesului si civilizatiei. la puscarie cu toti dusmanii poporului, cu toti care denigreaza pe tovarasii care si-au dedicate viata si intreaga energie pt binele si bunastarea poporului, cu toti cei care arunca cu noroi in maretele realizari ale partidului!!!! huooooo! la munca, golanilor! ce va trebuie voua sa stiti pe toate? sa va bagati voi nasu-n toate? n-aveti ce face??? la mina sau la canal! bine ca se inaugureaza noul canal ca sa aiba unde lucreze toti cei contra partidului!!!!
si mai lasati-l in pace pe tov ponta, ca e cadru de nadejde al partidului, pregatit temeinic de tov ilici Iliescu, fostul nostru tovaras de lupta comunista, cel care a pastrat spiritual viu crezul si doctrina comunista in Romania!

 
#7 wtf 6.03.2014 15:43

Cred ca nici in China nu sunt asemenea legi stupide. Asta pare mai degraba ceva desprins din Coreea de Nord.

Asta e daca poporul il vrea pe Victor Ponta.

 
#8 Ioan 6.03.2014 16:56

@wtf
SE Pre ca mataluta ai calatorit in timp sau ai impresia ca in ultimii zece ani a guvernat actualul guvern Ponta ???
Sau nu cumva faci parte din cele vreo 300 plingeri penale facute de actualul guvern la adresa vechilor guvernati din ultimii zece ani si te gindesti ce bine ar fi daca nu se vor face publice ( ca prin USA,Germania etc ) Ca este cam clar ca echipele ce propun acest lucru sint cei , din cei vreo 4000 procurori,magistrati numiti de cineva anume in ultimii 10 ani !!!

 
#9 CSM o ia spre SECURITATEA lui Ceausescu ! 7.03.2014 03:19

Publicul plateste salarul Judecatorilor asadar vrem sa stim pentru ce va platim .

Klaro CSM / Judecatori corupti ?

 
#10 Erhașul potrivit 12.03.2014 08:01

Secretizarea are la baza un singur caz penal, o afacere de coruptie de la Curtea de Apel Cluj, cea mai corupta din tara in materie penala. Ballena si toxxica, judecatorarea cu alura de rugbist Monica Rodina, a achitat un pedofil care a chinuit fetite de 9 si 10 ani timp de ani de zile si i-a dat doar cu suspendare, o perdeapsa modica. Se incearca ascunderea acestui dosar de ochii presei, iar daca se reuseste, toate dosarele penale aranjate vor fi puse la pastrare.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide