no author
Departamentul Corespondenţi - Mediafax
66973 vizualizări 18 sep 2017

Daniel Mihalache, primarul din Copşa Mică, judeţul Sibiu, a scris, pe o reţea de socializare, că problemele oraşului au început în urmă cu 11 ani, când România îşi dorea să adere la Uniunea Europeană, dar avea foarte multe probleme de rezolvat, în vederea semnării acordului cu UE, printre care şi cele din Capitolul 22 privind protecţia mediului.

„Ministerul Mediului se angajează să rezolve problemele existente în oraşele Copşa Mică şi Zlatna (doua puncte fierbinţi pe harta României) prin finanţarea unor proiecte de mediu (apă şi canalizare, deşeuri etc), pe baza unei convenţii de finanţare aprobate prin ordonanţe şi legi date de Guvernul şi Parlamentul României. În baza acestui angajament, România închide negocierile cu Comisia Europeană, semnează acordul de aderare la Europa şi devine al 26-lea stat european. Investiţiile propuse de oraşul Copşa Mică s-au derulat conform convenţiei de finanţare până în anul 2009, când noul guvern a considerat că proiectele pornite nu mai sunt de actualitate şi a stopat finanţarea lor”, spune primarul.

Mihalache adaugă că de atunci nu au mai fost plătite la termen facturilor emise de constructori şi nu s-au mai alocat sumele solicitate de Primăria Copşa Mică, deşi finalizarea lucrărilor era obligatorie şi datorită faptului că UE a acceptat închiderea negocierilor pentru capitolul 22, după ce autorităţile au promis că rezolva problemele din zona foarte poluată Copşa Mică.

„Firmele angrenate în proiecte cheamă în judecată primăria şi câştigă penalităţi de întârziere pentru facturile neachitate la timp de Ministerul Mediului. Oraşul Copşa Mică cheamă în garanţie (se judecă cu) ministerul, cel care a cauzat penalităţile şi pierde definitv (pentru că trăim într-o ţară în care încă nu e totul cum ar trebui), din motive pe care le considerăm absurde. Decizia justiţiei trebuie să o respectăm totuşi. În momentul acesta, în care va trebui să plătească constructorilor nişte sume considerabile, oraşul Copşa Mică, dus aproape în faliment de Ministerul Mediului, Guvernul României şi Statul român, cumpără apa brută de la Apele Române, agenţie a Ministerului Mediului( ca să fie tabloul complet), din Acumularea Ighiş, din subordinea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş”, mai scrie primarul Daniel Mihalache.

Prin parcurgerea celor peste 300 de kilometri din Copşa Mică până în Bucureşti, primarul îşi doreşte să tragă un semnal de alarmă şi din localităţile prin care va trece va solicita susţinerea din partea administraţiilor locale pentru o petiţie pe care o va depune la Preşedinţia României, la Guvern şi la Ministerul Mediului.

„Nu este normal ca, în anul 2017, o comunitate europeană să nu beneficieze de apă potabilă şi mai mult, să trăieşti cu senzaţia că propria ta naţiune prin guvernele şi structurile sale, depun eforturi pentru a-ţi îngrădi accesul la o viaţă normală”, a mai spus primarul Mihalache.

Primăria Copşa Mică a pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul pe care îl avea cu firmele care au executat lucrările de apă şi canalizare din oraş şi este obligată la plata unor penalităţi de 700.000 lei.

Valoarea proiectului pilot, din care ar fi trebuit să fie plătite lucrările pentru oraşele Copşa Mică (judeţul Sibiu) şi Zlatna (judeţul Alba), a fost estimată la peste 68 de milioane de lei, iar banii ar fi trebuit să vină de la Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor, în baza unui contract de finanţare semnat cu administraţia din Copşa Mică.

Copşa Mică a fost, mult timp, cel mai poluat oraş din România şi unul dintre cele mai poluate din Europa, din cauza celor două fabrici mari de negru de fum, Sometra şi Carbosin, în prezent închise.

Citește și: