Andrei Luca POPESCU
Andrei Luca POPESCU
300 vizualizări 27 apr 2017

Judecătorii CCR au declarat neconstituţională sintagma „în cazul în care convieţuiesc”, din articolul 5, litera c), a legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (217/2003), care în prezent stabileşte că „În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:[…] c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;”.

În baza acestei legi, instanţele emit ordine de protecţie împotriva persoanelor care îşi agresează familia, o serie de situaţii precum cea ipotetică a unui bărbat care îşi agresează fosta iubită/concubină rămânând în afara legii, deşi sunt frecvente.

CCR arată că în Convenţia din 11 mai 2011 a Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, ratificată de România, se prevede că „violenţa domestică” înseamnă toate acţiunile de violenţă fizică, sexuală, psihologică sau economică, care se produc în mediul familial sau domestic ori între foştii sau actualii soţi sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărţit acelaşi domiciliu cu victima”.

Astfel, arată CCR, condiţia convieţuirii, impusă în prezent de legea românească pentru a se putea emite ordin de protecţie, constituie o neconcordanţă între legea internă şi un tratat care priveşte drepturile fundamentale ale omului, „situaţie în care textul constituţional consacră prioritatea reglementării internaţionale”.

Curtea mai arată că această condiţie a convieţuirii este „nerezonabilă, întrucât determină inadmisibilitatea cererii de emitere a ordinului de protecţie, deşi se constată exercitarea unui act de violenţă, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică sau libertatea victimei şi deşi aceasta demonstrează în faţa instanţei că între părţi s-au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. Astfel, această condiţionare contravine însuşi scopului pentru care a fost adoptată Legea nr.25/2012, de modificare a Legii nr.217/2003, şi anume crearea unui instrument juridic civil eficient pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie – ordinul de protecţie, prin care instanţa poate să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre măsurile - obligaţii sau interdicţii prevăzute la art.23 din lege”.

Citește și: