791 vizualizări 5 feb 2018

"Cu referire la aspectele invocate în mass-media privind soluţia de clasare dispusă în cauza cunoscută generic sub denumirea “dosarul Microsoft”, instrumentată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează o analiză jurisprudenţială şi doctrinară asupra îndeplinirii condiţiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituţia prescripţiei răspunderii penale", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General, remis luni MEDIAFAX.

Potrivit legii, recursul în interesul legii este o procedură prin care procurorul general al României, în cazul de faţă Augustin Lazăr direct sau ministrul Justiţiei, prin intermediul procurorului general, au dreptul, ca să se asigure că legea este interpretată şi aplicată unitar pe întreg teritoriul ţării, să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit în instanţă.

"Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, prin care se soluţionează recursurile în interesul legii, sunt obligatorii şi se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, fiind aduse la cunoştinţă şi de Ministerul Justiţiei. Interpretarea şi aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunţă numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătoreşti care s-au pronunţat diferit în chestiunea judecată şi nici cu privire la situaţia părţilor din proces", se arată în articolul 414 din Codul de Procedură Penală.

Reacţia Parchetului General vine după ce, joi, procurorii DNA au anunţat că în dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei faţă de şapte foşti miniştri, respectiv Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Mihai Tănăsescu, Şerban Mihăilescu şi Daniel Funeriu. În şase dintre cazuri a intervenit prescripţia, iar referitor la fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, cauza a fost clasată pentru că fapta nu există.

Dosarul Microsoft a fost preluat în anul 2013 de Mihaiela Iorga Moraru, la puţin timp de la instalarea Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA, de la un alt procuror, care, potrivit lui Iorga, cel mai probabil intenţiona să dispună neînceperea urmăririi penale.

"Dosarul Microsoft mi-a fost repartizat ulterior datei de 21.05.2013 pentru că a a fost la un coleg care, în opinia dânsului, cred că intenţiona să dispună o soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Mi-a fost repartizat mie şi l-am resuscitat", a declarat Mihaiela Iorga la B1TV.

Dosarul avea la bază o sesizare a Corpului de Control al premierului, procurorii sesizându-se din oficiu privind alte fapte decât cele sesizate. Procurorii investigau încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, în condiţii dezavantajoase pentru statul român, existând, la acel moment, indicii privind favorizarea firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft. În 2014, DNA cerea aviz pentru începerea urmăririi penale pentru 9 foşti miniştri: Gabriel Sandu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Adriana Ţicău, Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Valerian Vreme, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu. Dosarul a fost împărţit în mai multe cauze, iar doi dintre cei nouă demnitari, Gabriel Sandu şi Valerian Vreme au fost trimişi în judecată. Gabriel Sandu a fost condamnat şi încarcerat, iar Vreme este încă judecat.

Şi unii dintre oamenii de afaceri implicaţi în afacerea Microsoft au fost trimişi în judecată, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică fiind şi denunţători în o parte din cauze.Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae şi fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost deja condamnaţi. În februarie 2015, cercetările s-au extins asupra unui alt fost ministru, Elena Udrea, fiind format un nou dosar. Cauza în ceea ce o priveşte pe Elena Udrea este încă la DNA.

Cel mai aşteptat deznodămând a fost cel legat de investigaţiile care îi vizau pe foştii miniştri. Prejudiciul era estimat la aproape 67 de milioane de lei, însă în anul 2016, potrivit declaraţiilor Mihaielei Iorga, aceasta a solicitat efectuarea a două expertize care să arate concret care este prejudiciul, măsuri care, potrivit procurorului, nu au fost agreate de conducerea DNA. Iorga a renunţat la dosar, cauza fiind preluată de un alt procuror, George Matei. Cercetările au continuat, Dan Nica şi Alexandru Athanasiu fiind plasaţi sub control judiciar. Ulterior, în 2017, magistratul a constatat că Daniel Funeriu nu a comis nicio faptă penală, dispunând clasarea.

Pe 8 ianuarie 2018 s-a decis clasarea şi faţă de Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu, ca urmare a prescrierii, unele fapte datând din perioada 2000-2004.

În cazul lui Tănăsescu s-a clasat şi luarea de mită şi spălarea de bani din 2003-2004, iar în privinţa lui Mihăilescu s-au şters acuzaţiile şi pentru alte fapte, întrucât nu au existat probe.

Totodată, pentru Dan Nica, Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, care ar fi comis infracţiuni de abuz în serviciu în perioada 2000-2005, acuzaţiile au fost clasate ca urmare a prescrierii.

Astfel, în unele situaţii s-a început urmărirea penală deşi faptele erau prescrise.

Citește și: