no author
Andreea Traicu
749 vizualizări 27 iun 2017

Infracţiunile investigate sunt: tâlhărie în formă calificată, şantaj, furt calificat, înşelăciune, mărturie mincinoasă şi contrabandă cu ţigarete.

"La indicaţiile liderului, membrii grupării organizau veritabile acţiuni de cunoaştere a victimelor, pe care le urmăreau vreme îndelungată, inclusiv prin montarea, pe autoturismele acestora, a unor echipamente de localizare, pentru a le cunoaşte obiceiurile, familia şi locurile frecventate. Informaţiile astfel obţinute erau utilizate fie pentru şantajarea victimelor (nevoite să satisfacă pretenţiile financiare ale membrilor grupării, pentru nu suferi anumite consecinţe păgubitoare), fie pentru cunoaşterea exactă a momentului în care urma să fie comisă infracţiunea (de exemplu, când victimele erau plecate de acasă – în cazul infracţiunii de furt; a locului unde se aflau victimele – în cazul infracţiunii de tâlhărie)", transmite DIICOT.

Procurorii susţin că grupul ar fi fost constituit în cursul lunii mai 2016, iniţial fiind format din patru oameni, aderând ulterior şi alte persoane, preocuparea iniţială fiind şantajul. Fiecare membru ar fi avut rol bine stabilit, existând chiar şi "reguli de comportare specifice unei unităţi structurate", explică anchetatorii.

"Corelativ atragerii de noi membrii, liderul grupării a început planificarea comiterii unor noi infracţiuni (contrabandă, contrabandă asimilată şi trafic de migranţi), acesta punând la cale trecerea frauduloasă a frontierei de stat dintre Bulgaria şi România a mai multor persoane, precum şi procurarea şi comercializarea de ţigări provenite din contrabandă. Sub acest aspect, membrii grupării au recurs inclusiv la sustragerea acestor mărfuri de la cei care le deţin ilicit, unele fapte fiind comise inclusiv prin acte de violenţă fizică, mizând pe imposibilitatea acestora de a reclama furtul unor bunuri deţinute în mod nelegal", precizează DIICOT.

În acest sens, ar fi fost recrutaţi mai mulţi cetăţeni români şi străini (de origine bulgară, ucrainiană şi sârbă). Ulterior, gruparea s-ar fi extins şi către comiterea unor infracţiuni contra patrimoniului (furt, tâlhărie, înşelăciune) "recrutând, şi în acest caz, noi membri, ale căror calităţi şi “specializări” erau necesare pentru a asigura reuşita deplină a planurilor sale infracţionale, minuţios concepute", mai explică procurorii.

"Cercetările efectuate au relevat că gruparea infracţională era organizată în baza principiului subordonării ierarhice, decizia comiterii unei infracţiuni aparţinând de fiecare dată liderului grupului care stabilea participanţii la săvârşirea faptei şi rolul, în detaliu, al fiecăruia dintre ei", susţine DIICOT.

19 persoane vor fi audiate la sediul DIICOT.

Citește și: