Publicat

20

iunie

2012

02:15

54198

vizualizări

Plagiatul prim-ministrului „doctor” Victor Ponta. Analiza pe text

Gândul a făcut o analiză comparativă între teza de doctorat a prim-ministrului Victor Ponta şi a cărţilor din care a fost acuzat că a plagiat, găsind diferenţe minore între lucrări. Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti avea să constate oficial că premierul a copiat peste o treime din lucrarea de doctorat, 115 pagini din 297. „Este un plagiat fără cuvinte, fără idei, prin traducerea şi preluarea judecăţilor de valoare”, a constatat Comisia Universităţii Bucureşti.

Plagiatul prim-ministrului „doctor” Victor Ponta. Analiza pe text

Gândul a făcut o analiză comparativă între teza de doctorat a prim-ministrului Victor Ponta şi a cărţilor din care a fost acuzat că a plagiat, găsind diferenţe minore între lucrări. Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti avea să constate oficial că premierul a copiat peste o treime din lucrarea de doctorat, 115 pagini din 297. „Este un plagiat fără cuvinte, fără idei, prin traducerea şi preluarea judecăţilor de valoare”, a constatat Comisia Universităţii Bucureşti.

Jurnalistul Quirin Schiermeier de la revista Nature l-a acuzat pe Victor Ponta de plagiat în teza de doctorat, fără a prezenta însă documentele care stau afirmaţiilor sale. gândul vă prezintă un tabel comparativ cu fotocopii ale tezei de doctorat a premierului şi ale cărţii profesorului Dumitru Diaconu, una dintre cele trei lucrări despre care se spune că ar fi fost plagiate.

Schiermeier susţine, în articolul în care îl acuză pe Victor Ponta de plagiat, că acesta ar fi copiat părţi consistente din lucrările specialiştiilor în drept Dumitru Diaconu, Vasile Creţu şi Ion Diaconu.

DESCARCĂ DE LA FINALUL ARTICOLULUI TEZA DE DOCTORAT A LUI VICTOR PONTA, CARTEA LUI DUMITRU DIACONU ŞI TABELUL COMPARATIV REALIZAT DE GÂNDUL.

Gândul a comparat teza de doctorat a lui Victor Ponta, intitulată "Curtea Penală Internaţională", cu cartea profesorului Dumitru Diaconu.

Cele trei lucrări nu pot fi găsite la librăria Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, nici consultate la Biblioteca Naţională. gândul a reuşit să intre în posesia unui exemplar al cărţii "Curtea Penală Internaţionlă, Istorie şi Realitate" (Editura All Beck, 1999), scrisă de Dumitru Diaconu (judecător al Curţii de Apel Piteşti - n.red.).

Revista Nature nu a prezentat niciun document pentru a susţine acuzaţiile, însă Quirin Schiermeier, autorul articolului, a declarat pentru gândul că a consultat personal atât teza de doctorat, cât şi celelalte documente pe care Ponta le-ar fi plagiat.

Cu ajutorul unui tabel comparativ, am analizat în oglindă teza de doctorat a lui Victor Ponta şi lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, Istorie şi Realitate". În teza de doctorat a lui Victor Ponta se regăsesc părţi consistente din cartea profesorului Diaconu.

În teza de doctorat a premierului Victor Ponta, lucrarea "Curtea Penală Internaţionlă, Istorie şi Realitate" este citată la final, la secţiunea Bibliografie Selectivă.

Analiza comparativă: diferenţe minore între pasajele lui Ponta şi cele ale lui Dumitru Diaconu

După cum se poate observa din analiza comparativă, pasaje sau pagini întregi din lucrarea lui Dumitru Diaconu se regăsesc în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Cele mai multe sunt luate ad litteram, în alte situaţii Victor Ponta a operat corecturi minore (de litere, conectori sau punctuaţie). Puteţi vedea, la finalul articolului, filă cu filă, cum s-a transpus cartea profesorului Dumitru Diaconu în lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta.

Pasajele din teza de doctorat a lui Victor Ponta, regăsite în lucrarea profesorului Dumitru Diaconu, au suferit câteva modificări, însă minore. Astfel, în lucrarea premierului, apar vigulele care lipsesc din unele fraze din carte ("Astfel, prin Convenţia de la Haga, din 1907,; "Din păcate,"; "În Preambulul acestei Convenţii, denumit şi Clauza Martens, se precizează; "De altfel,"), numele unor instituţii este scris cu literă mare (Comisia de Drept Internaţional faţă de Comisia de drept internaţional; Asociaţia de Drept Penal faţă de Asociaţia de drept penal) sau este uşor modificat (Curţii Permanente Internaţionale de Justiţie" faţă de "Curţii Permanente de Justiţie Internaţională"), unele fraze sunt introduse prin conectori de tipul "totodată", "prin urmare", "astfel", unele moduri sau timpuri verbale sunt modificate ("vor fi" în loc de "să fie"; "vor acţiona" în loc de "au acţionat; "ce se puteau" în loc de "ce se pot"; "vor condiţiona" faţă de "au condiţionat"), sunt adăugate cuvinte sau sintagme ("şi implicit", "respectiv", "în anul 1977" în loc de "în 1977; "Protocol adiţional I" în loc de "Protocol I", "aşa cum am menţionat mai sus"; "aşa cum vom nota în continuare") ori eliminate ("anume", "rezonanţă").

De asemenea, unele cuvinte sunt înlocuite cu sinonime ("referitoare" în loc de "privitoare", "care" în loc de "ce"; "în cadrul" în loc de "în sânul"; "aceasta" în loc de "ea"), iar unele structuri sunt uşor modificate ("Moynier a reluat propunerea sa în cadrul Institutului" faţă de "Moynier a reluat propunerea sa la Institutul"; "din cadrul forţelor armate" faţă de "forţele armate pe mare").

Două exemple (ANALIZA COMPLETĂ - ÎN DOCUMENTUL WORD ATAŞAT LA FINALUL ARTICOLULUI):

Sursă: gândul.info

Sursă: gândul.info

Ce spune Dumitru Diaconu

Dumitru Diaconu, autorul lucrării "Curtea Penală Internaţională, Istorie şi Realitate", din care s-a inspirat Victor Ponta, a declarat că funcţia de magistrat pe care o deţine nu îi permite să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect, cu implicaţii politice.

"Sunt magistrat şi trebuie să respect un cod deontologic. Nu pot să fac niciun comentariu", a declarat pentru gândul Dumitru Diaconu, doctor în drept şi judecător la Curtea de Apel Piteşti, secţia Penală. El a precizat că nu va depune vreo sesizare la Consiliul Naţional de Etică.

Marius Andruh refuză să spună mai multe

Marius Andruh, profesor la Universitatea din Bucureşti şi preşedintele Consiliului român pentru recunoaşterea diplomelor universitare, a declarat pentru revista Nature că "indiciile privind plagiatul sunt mai mult decât evidente". Contactat de gândul şi întrebat cum îşi argumentează acuzaţia, Marius Andruh a refuzat să facă vreun comentariu.

Ponta, dispus să renunţe la titlul de doctor

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, 19 iunie, premierul s-a apărat în faţa acuzaţiilor de plagiat spunând că nu este vorba despre plagiat propriu-zis, el citând în bibliografie sursele din care s-a inspirat. Mai mult, Ponta a declarat că este dispus să răspundă pentru faptul că a citat greşit, fiind gata să renunţe chiar şi la titlul de doctor, dacă va fi cazul. "Dacă se dovedeşte, sunt dispus să renunţ şi la titlul de doctor. Ştiu cine este sursa anonimă", a declarat Victor Ponta. Citeste aici explicaţiile premierului.

Quirin Schiermeier, autorul articolului publicat în revista Nature, în care Victor Ponta este acuzat de plagiat, a declarat pentru gândul că nu există niciun dubiu că premierul a copiat părţi semnificative din teza de doctorat din alte cărţi. "Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi", ne-a declarat Quirin Schiermeier. "Nu avem niciun dubiu asupra plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi", a declarat Quirin Schiermeier. Ascultă aici un interviu audio cu autorul articolului de la care a pornit scandalul plagiatului.


Fostul premier PSD Adrian Năstase, profesorul care a fost îndrumătorul de doctorat al premierului Victor Ponta, justifică asemănarea unor pasaje mari din teza de doctorat suspectă de plagiat, spunând că astfel de formulări seci din limbajul juridic nu pot fi schimbate. "În descrirea unor instituţii apar adesea formulări seci, descriptive care, asemenea formulelor matematice, nu pot fi schimbate", a scris Năstase pe blogul personal.

Scandalurile de plagiat în care sunt implicaţi oamenii politici nu sunt deloc o noutate în peisajul european şi s-au dovedit într-atât de puternice, încât au dus la demisii, ba chiar şi la încheierea unor cariere politice altfel remarcabile.

Două dintre cele mai recente astfel de scandaluri sunt cele în care au fost implicaţi preşedintele maghiar Pal Schmitt şi ministrul Apărării din Germania, Karl-Theodor zu Guttenberg. În ambele cazuri, s-a dovedit că aceştia şi-au plagiat teza de doctorat. Germanul a admis că a plagiat, dar a susţinut că nu a fost cu intenţie. AFLĂ AICI cum au plagiat, au fost prinşi şi au demisionat preşedintele Ungariei şi ministrul Apărării din Germania

Ce este plagiatul

DEX defineşte plagiatul în felul următor: "acţiunea de a plagia; plagierea. Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi reprezentată drept creaţie personală". O altă definiţie spune că "plagiatul este acţiunea cuiva de a prelua şi prezenta gândurile, scrierile sau alte creaţii ale unei persoane drept propriile sale produse" (Devlin, 2006, p. 58), iar în cei mai simpli termeni, plagiatul reprezintă "acţiunea de a prezenta munca altei persoane drept propria ta realizare" (Yeo, Chien, p. 188).

În sensul Legii nr. 206/2004, plagiatul este definit astfel: însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti a publicat pe propriul site Ghidul împotriva plagiatului în care sunt menţionate definiţiile plagiatului. "În concluzie, din punct de vedere juridic, plagiatul este un 'furt' de proprietate intelectuală, în cazul în care sunt luate pasaje din operele altora, şi o încercare de fraudă, în cazul în care sunt copiate propriile opere. Deşi din punct de vedere strict juridic noţiunea de 'furt de proprietate intelectuală' este o sintagmă colocviala şi nicidecum juridică, pentru accentuarea gravităţii acestei acţiuni în Ghidul de faţă vom păstra formularea respectivă", se arată în ghidul menţionat. Citeşte aici Ghidul împotriva plagiatului.

Cine analizează plagiatul

Consiliul Naţional de Etica din cadrul Ministerului Educaţiei este instituţia care analizează cazurile de plagiat. Ordinul Nr.4393 din 08.06.2012 prevede ca acest consiliu poate analiza un caz de plagiat dacă a fost depusă o sesize sau prin autosesizare.

Această comisie emite un raport în care poate include sancţiuni, acest raport însă trebuie să fie avizat de Ministerul Educaţiei. Potrivit legii 206 din 27 mai 2004, Consiliul Naţional de Etica poate aplica următoarea sancţiune: art. 14. lit c) (legea 206/2004) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin încalcarea regulilor de bună conduită;
c) retragerea calităţii de conducator de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor;
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finantarea din fonduri publice destinată cercetării- (Legea nr. 1/2011 Legea Educaţiei Naţionale)

În cazul fostului Ministru Ioan Mang, premierul Victor Ponta a solicitat ca acuzaţiile de plagiat să fie verificate de către o comisie a Academiei Române care însă s-a desfiinţat la nici 24 de ore de la înfiinţare.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Simon Halep stă cu sufletul în gât! Ce s-a descoperit în New York. Autorităţile au luat măsuri excepţionale

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info