Publicat

10

octombrie

2013

15:00

96641

vizualizări

PREMIERĂ în războiul debitori-bănci privind CLAUZELE ABUZIVE. Un bucureştean a obţinut în instanţă reducerea dobânzii la jumătate. VIDEO

PREMIERĂ în războiul debitori-bănci privind CLAUZELE ABUZIVE. Un bucureştean a obţinut în instanţă reducerea dobânzii la jumătate. VIDEO

Curtea Supremă a emis, miercuri, 9 octombrie, o decizie definitivă prin care obligă o bancă să reducă dobânda unui bucureştean la jumătate. Este prima decizie definitivă prin care judecătorii dau câştig de cauză debiitorilor în disputa cu băncile privind clauzele abuzive. Pe scurt, în 2008, bucureşteanul a luat un credit de 100.000 de franci elveţieni, iar banca a decis să ii crească dobânda de la 5,7% la 6,99%, deşi indicatorul de referinţă a scăzut constant. Instanţa a decis că banca nu poate modifica marja care a fost convenită în contractul de creditare. Altfel spus, judecătorii au decis că băncile nu îşi pot mări profitul prin majorarea discreţionară a dobânzilor la credite.

Informaţii pe scurt:

  • Băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive.
  • De la 1 octombrie a intrat în vigoare ordonanţa care permite denunţarea clauzelor abuzive
  • 28.000 de români au credite în franci elveţieni
  • Avocat: ”Sunt câteva mii de procese similare şi numărul debitorilor afectaţi este de câteva milioane”.

În ianuarie, un bucureştean a încheiat un contract cu OTP Bank pentru achiziţionarea unei locuinţe. Contractul a fost încheiat pentru suma de 100.000 franci elveţieni pe o perioadă de 300 de luni, cu o dobând variabilă de 5,7% pe an. "Dobânda variabilă pare foarte avantajoasă, pentru că este întotdeauna mai mică decât oferta făcută de bănci pentru dobânda fixă, iar riscul este împărţit între bancă şi debitor", a explicat avocatul Liviu Poenaru a cărui casă de avocatură a reprezentat pârâtul în instanţă

Într-una din comunicările băncii cu clientul său a menţionat că această dobândă este compusă din indicele de referinţă LIBOR şi marja băncii compusă din costurile acesteia şi profit.

Avocatul Liviu Poenaru a explicat, pentru gândul, că practic, la momentul contractării creditului, dobânda pentru care clientul său a semnat contractul era compusă din: valoarea LIBOR care poate să crească sau să scadă şi marja băncii de 3,00036 care potrivit legislaţiei trebuie să fie fixă. "La doar câteva luni clientul a observat că i-a crescut rata şi suma pe care trebuia să o achite lunar. După un an rata a crescut din nou. S-a documentat şi a constatat că LIBOR, adică indicele care putea să varieze, a scăzut totuşi, iar dobânda pe creditul său a crescut", a explicat avocatul Liviu Poenaru

CITEŞTE AICI DECIZIILE INSTANŢELOR

După mai multe comunicări cu banca în care bucureşteanul a cerut ca dobânda pentru creditul său să fie micşorată pentru că LIBOR a scăzut a decis să deschidă o acţiune în instanţă. Judecătorii au constat că după patru luni de la contractarea creditului banca a crescut dobânda de la 5,7% la 6,99%, această dobândă fiind compusă din LIBOR de 2,7% şi marja băncii de 4,2%. Clientul a constat că banca şi-a majorat marja de la 3 % la 4,2%.

Avocat: Banca şi-a majorat marja încălcând legea

Ulterior, în 2009, indicele LIBOR a scăzut constant ajungând la 0,30%. Potrivit acţiunii depuse în instanţă, bucureşteanul a susţinut că banca era obligată să diminueze valoarea dobânzii de la 6,9% la 5,5%. De altfel, în mai 2009, acesta a trimis către OTP o solicitare prin care solicita chiar acest lucru, adică diminuarea dobânzii. ”Se poate observa că banca a crescut marja de la 3 % la 6% şi chiar mai mult. Această majorare a marjei băncii s-a făcut cu încălcarea legii”

În tot acest timp, banca a emis acte adiţionale pentru modificarea dobânzii pe care însă clientul a refuzat să le semneze spunând că nu este de acord cu condiţiile impuse de bancă. În contractul de credit, banca a prevăzut următorul articol: "Dobânda este variabilă în conformitate cu politica băncii. Dobânda curentă poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referinţă pentru fiecare valută (ex.: EURIBOR (Eur)/LIBOR (CHF)/RUBOR (RON) etc.), fără a exista consimtamântul clientului"

Instanţa: Banca nu poate mări nejustificat dobânda dacă refuzi să semnezi acte adiţionale

În faţa instanţelor, banca a încercat să se apere, spunând că actele adiţionale pentru creşterea dobânzilor au fost realizate prin aprobarea tacită a clientului. Banca a ivocat în acest sens Ordonanţa de Urgenţă 50/2010 care spune că ”nesemnarea de către consumator a actelor adiţionale este considerată acceptare tacită”. Instanţele au respins acestă argumentaţie arătând că cel care a contractat creditul nu a fost de acord cu aceste acte adiţionale. Magistraţii au arătat însă că interpretarea acestei prevederi este în următorul sens: ”Doar tăcerea valorează acceptare, astfel încât în situaţia în care consumatorul îşi exprimă refuzul de a semna actul adiţional nu se poate considera că actul adiţional propus de bancă îşi produce efectele”. Altfel spus, judecătorii susţin că atunci când banca îţi pune sub nas un act adiţional prin care îţi creşte dobânda nejustificat nu trebuie să îl semnezi.

Procesul a fost deschis la Tribunalul Bucureşti în 2009. În martie 201, Tribunalul Bucureşti a emis sentinţa de fond care a dat câştig de cauză clientului. După un an în ianuare 2012 Curtea de Apel Bucureşti a menţinut sentinţa după ce OTP a făcut apel. În final, pe 9 octombrie, Curtea Supremă a respins recursul şi a decis irevocabil că banca trebuie să scadă dobânda. Astfel, instanţa a obligat banca să îi calculeze dobânda fără a mări marja băncii. ”Obligă pârâta să recalculeze nivelul dobânzii percepute în temeiul contractului de credit Nr XXX după următoare formulă: marja băncii fixă în valoare de 3,0036% + valoarea indicelui de referinţă LIBOR la 3 luni”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti, menţinută de Curtea de Apel şi Curtea Supremă.

Consecinţa acestei decizii a fost aceea că dobânda creditului a fost redusă la jumătate deoarece indicele LIBOR este foarte mic. ”Banca a fost obligată să revină la marja de 3% la care se adaugă LIBOR-ul. În momentul de faţă, LIBOR este foarte scăzut. Astfe că de la o dobândă de 6,9% a scăzut la 3 şi ceva la sută”, a explicat avocatul Liviu Poenaru. Avocatul a menţionat că bucureşteanul care deschis acţiunea nu a solicitat în instanţă şi despăgubiri, adică banii pe care i-a plătit în plus. Avocatul a precizat că, în alte cauze, petenţii post solicita şi restituirea sumelor de bani plătite în plus.

Potrivit unor date publicate de Ziarul Financiar, în România sunt 28.000 de români care au credite în franci elveţieni.

Avocatul spune că hotărârea definitivă a Curţii Supreme reprezintă prima astfel de decizie. ”Este prima hotărâre a Înaltei Curţi prin care a constat activitatea ilegală a unei bănci şi a scanţionat-o. Legea este clară în definirea clauzelor abuzive. Chiar din anul 2000 legea definea aceste practici. Este prima decizie care sancţionează clauzele şi practicile abuzive”, a mai menţionat avocatul Liviu Poenaru.

Clauzele abuzive analizate şi la nivel european

Disputa dintre debiitorilor şi bănci este analizată şi la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Instanţele din România au trimis la CJUE cinci întrebări preliminare privind clauzele abuzive. Dintre cele cinci întrebări trei au fost scoase de pe rol pentru că în tară băcile au cedat în faţa debiitorilor sau în litigiile dintre bănci ANPC, băncile şi-au retras plângerile. Din relatările de presă rezultă că cele mai multe litigii pe clauze abuzive au fost formulate împotriva Volksbank. De altfel şi întrebările preliminare trimise la CJUE au provenit din astfel de litigii. 

Pe rolul instanţelor din România ar exista câteva mii de procese similare aflate în diferite stadii de judecare. ”Din câte ştim noi ar fi câteva milioane de debiitorilor afectaţi”, a declarat avocatul Poenaru. În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Ordonanţa care denunţă clauzele abuzive din contractele de creditare a intrat în vigoare pe 1 octombrie. Asta înseamnă că asociaţiile pentru protecţia consumatorilor pot ataca în instanţă clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti li consumatori, inclusiv contractele de credite bancare. Iniţial, guvernul a dorit să amâne această ordonanţă până pe 1 februare 2014, dar în sedinţa din 25 septembrie această amânare a fost respinsă.

Şeful bancherilor spune că impactul va fi minim

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat pentru Ziarul Financiar că procesele privind clauzele abuzive nu vor afecta atât de mult sistemul bancar. În ce priveşte contractele contestate în tribunale de către ANPC sau asociaţiile de consumatori, Gheţea este de părere că acele cazuri fundamentate pe argumentul neexplicării de către bănci a riscurilor implicate de creditele în valute exotice nu vor afecta deloc sistemul bancar, fiind vorba numai de contracte mai vechi, anterioare lunii decembrie din 2010.

“Nu cred că în contractele care se vând acum la raft vreo bancă să aibă vreo clauză abuzivă. E vorba de unele contracte mai vechi unde unii clienţi au suspiciunea că există clauze abuzive”, a spus preşedintele ARB, citat de Ziarul Financiar

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
SUA stau pe un butoi cu pulbere! Donald Trump, făcut PRAF de cine se aştepta mai puţin. Declaraţiile fac înconjurul planetei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info