Publicat

23

iunie

2010

19:58

232

vizualizări

PREŞEDINŢIA: CE CAMPANII DE PRESĂ AU „VULNERABILIZAT“ SECURITATEA NAŢIONALĂ

PREŞEDINŢIA: CE CAMPANII DE PRESĂ AU „VULNERABILIZAT“ SECURITATEA NAŢIONALĂ

Pentru prima dată după 1989, campaniile de presă la comandă au fost definite, în Strategia de Apărare a României, drept un risc serios la adresa securităţii ţării. În documentul trimis, ieri, Parlamentului se arată: "Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român".

Printre principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local, cât şi naţional, corupţia, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.

Referiri la adresa mass-media apar şi ulterior, când se vorbeşte despre "preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice".

Reacţiile consilierilor prezidenţiali arată însă că este vorba despre frustarea Puterii faţă de calitatea presei şi a felului în care ziariştii îşi fac meseria. Deşi au insistat că documentul nu va avea implicaţii practice, pe baza lui instituţiile implicate pot elabora strategii sectoriale, astfel că există posibilitatea unor reglementări legale privind presa.

Exemplul nr. 1: un jurnalist care are afaceri cu echipamente de telecomunicaţii

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu consideră justificată introducerea campaniilor de presă drept factor care vulnerabilizează siguranţa naţională şi dă exemple. "Să zicem că un jurnalist, nu contează de la ce ziar, are o afacere cu echipamente de telecomunicatii speciale şi scrie articole sau editoriale în avantajul afacerii sale. Aici nu e doar un conflict de interese, pentru că, dacă influenţează prin campania pe care o duce o decizie de achiziţionare care ţine de siguranţa naţională, şi decizia va fi proastă. Atunci avem un risc. Sunt cazuri de campanii de presă care pot fi un risc pentru siguranţa naţională, nu e vorba despre toate campaniile de presă în general", a declarat Lăzăroiu, pentru Gândul. Deşi nu i-a pronunţat numele, el a făcut aluzie lui Bogdan Chirieac, a cărui firmă a făcut afaceri de milioane de euro cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Exemplu 2: cum şi-a pierdut NATO temporar încrederea din cauza lui SRS

Dacă a evitat să dea numele lui Chirieac, Lăzăroiu a fost tranşant în ceea ce-l priveşte pe Sorin Roşca Stănescu. "Când Roşca Stănescu şi pe urmă toate trusturile spuneau că fratele preşedintelui face trafic de armament şi s-a dus în presa internaţională minciuna, nu era o vulnerabilitate la siguranţa naţională? Cum se uita NATO la o ţară în care se spune că fratele preşedintelui face trafic cu armament până s-a convins că e vorba de o minciuna de campanie?", adaugă Lăzăroiu.

Roşca Stănescu afirmase anul trecut, fără a putea dovedi, că Mircea Băsescu, fratele şefului statului, a făcut trafic cu armament în beneficiul unor organizaţii teroriste.

Exemplul nr. 3: un patron de presă care vrea să-şi pună oameni la Resurse Minerale

Pentru consilierul prezidenţial, un exemplu la presiune exercitată de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică în relaţia cu instituţiile statului ar fi următorul: "Un patron de presă care critică guvernul sau unii miniştri pentru că vrea să îi intimideze ca să-şi plaseze oamenii lui la conducerea unor agenţii care se ocupă de resurse minerale sau alte resurse strategice pentru că vrea să aibă monopol economic asupra lor". Presa a relatat despre interesele în domeniu ale lui Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacă oficialul de la Cotroceni a refuzat să-i nominalizeze pe cei doi.

O situaţie de denigrare a instituţiilor statului ar, în opinia lui Lăzăroiu, aceasta: "O campanie de presă mincinoasă care să pună în evidenţă nivelul «slab» de dotare al forţelor militare. Dacă dai informaţii false negative, e denigrare".
El afirmă că este rolul justitiţiei să stabilească dacă o campanie de presă a fost făcută interesat, la comandă, în scopul de a influenţa o instituţie.

CITEŞTE AICI STRATEGIA DE APĂRARE TRIMISĂ DE CSAT PARLAMENTULUI

Turcan: Discutăm despre derapajele presei. Fota: E nevoie de un cod de conduită

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale Valeriu Turcan a susţinut că strategia de apărare aprobată de CSAT nu se referă la presă în general, ci la campaniile de presă comandate.

"Acest fenomen este un derapaj de la ceea ce înseamnă un comportament normal, în limite jurnalistice corecte. Noi nu am discutat despre presă, noi am discutat despre un derapaj, iar rolul de corectare a acestor derapaje despre care vorbeşte documentul revine tot presei, nu presupune măsuri sau acţiuni pe care să le ia statul român în relaţia cu presa. Nu e o încercare de a interveni în mecanismul de autoreglementare a presei", a declarat Turcan la Realitatea TV.

Consilierul prezidenţial pe probleme de apărare Iulian Fota a vorbit însă despre necesitatea unui cod de conduită al jurnaliştilor. "Mi se pare inadmisibil ca aproape în fiecare zi să văd minciuni grave aruncate pe piaţă fără nicio responsabilitate şi tendinţe de manipulare. Eu am pledat pentru un cod de conduită a presei. (...) Trebuie să prezentăm fapte şi nu opinii, să se facă o diferenţă între ele. În România, dăm faptele la o parte şi punem opinia pe post de faptă", a declarat Fota la Realitatea FM.

Ascultă aici comentariul lui Cristian Tudor POPESCU cu privire la includerea presei în rândul "vulnerabilităţilor" şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale în Strategia de Apărare discutată la Cotroceni.

INFO

Boc: "Ne place, nu ne place, e o realitate"

Premierul Emil Boc a venit ieri, după cum a şi recunoscut, cu lecţiile făcute în ceea ce priveşte includerea campaniilor de presă în lista de vulnerabilităţi ale apărării naţionale. El a susţinut că, în ultimii 20 de ani, presa n-a fost mai liberă decât în perioada de faţă şi i-a invitat pe jurnaliştii care au dubii să compare emisiunile de televiune şi de radio din prezent, atât la stat, cât şi la privat, cu cele din perioada guvernării Năstase. "V-aş menţiona însă că acest element introdus reflectă o realitate din ultimii ani. Ne place sau nu ne place, este o realitate. Documentul trebuie văzut ca atare, analizat, Parlamentul este cel care va analiza aceste lucruri. Repet, pentru cei care au o urmă de îndoială, îi invit să compare emisiunile de radio şi televiziune, atât publice, cât şi private, din perioada 2001-2004, cu cele din perioada 2009-2010", a continuat premierul. La rândul său, Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanţe, a răspuns că nu consideră presa o ameninţare şi a refuzat să comenteze discuţiile din CSAT. (M.T.)

Indira Crasnea, CRP: Incriminarea presei este o obişnuinţă tristă, ajunsă politică oficială

Preşedintele Clubului Român de Presă (CRP), Indira Crasnea, a declarat, miercuri, că incriminarea presei de la cel mai înalt nivel este o "obişnuinţă tristă", care, prin referirile din proiectul de Strategie de Apărare a ţării, "tinde să devină o politică oficială a autorităţilor"....(Citeşe mai departe reacţia Indirei Crasnea, preşedintele Clubului Român de Presă)

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţie FĂRĂ PRECEDENT a premierului Slovaciei. Scandalul capătă proporţii neaşteptate iniţial: acuzaţii incredibile la adresa Germaniei şi a Italiei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info