no author
Roxana Alexe - Mediafax
210 vizualizări 29 ian 2014

Lucrările de reabilitare a Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală sunt în procedură de achiziţie, având estimate un cost de 13.839.000 de lei şi o durată de 18 luni, activitatea instituţiei putând fi mutată la Teatrul de Comedie, potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că municipalitatea a aprobat, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, modernizare şi reabilitare pentru Teatrul Evreiesc, precum şi prelungirea contractului de comodat încheiat între instituţia de spectacol şi Fundaţia Caritatea pentru o perioada de 25 ani.

"Având în vedere faptul că sediul în care îşi desfăşoară activitatea Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti este monument istoric şi se află într-o stare avansată de degradare, deoarece proprietarul clădirii, respectiv Fundaţia Caritatea, nu a mai efectuat reparaţii şi lucrări de punere în siguranţă a clădirii de mai multe zeci de ani, municipalitatea, prin Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii, a aprobat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, modernizarea şi reabilitare a imobilului", au arătat reprezentanţii Primăriei Capitalei.

În prezent, proiectul tehnic este realizat fiind în desfăşurare licitaţia pentru desemnarea operatorului economic care va efectua lucrările de consolidare, reabilitare şi modernizare a clădirii.

Valoarea estimată a investiţiei este de 13.839.000 de lei fără TVA, durata de execuţie a lucrărilor fiind de 18 luni.

Lucrările includ consolidarea structurii, desfacerea unora din pereţii interiori şi recompartimentarea cu pereţi uşori din ghips-carton pe structura metalică, înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare, refacerea finisajelor interioare, incluzând restaurarea elementelor din piatră şi a picturilor murale, refacerea instalaţiilor electrice, de încălzire şi de iluminat şi înlocuirea centralei termice.

Reprezentanţii municipalităţii mai arată că, până când se vor realiza lucrările aprobate prin proiect, vor propune ca activitatea artistică să fie realizată într-o sală de spectacol din clădirea Teatrului de Comedie din strada Sf. Vineri nr. 11.

"După luarea unei decizii în acest sens, conducerile celor două teatre (Teatrul Evreiesc de Stat şi Teatrul de Comedie) vor stabili programul şi condiţiile de utilizare a respectivei săli, astfel încât să se poată asigura desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii specifice a celor două instituţii publice de cultură", au mai spus reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti.

Totodată, reprezentanţii municipalităţii precizează că, după încetarea avertizărilor de cod portocaliu, se va solicita punctul de vedere al unui expert şi, dacă este cazul, vor fi luate măsuri pentru punerea în siguranţă a acoperişului, până la demararea lucrărilor de consolidare.

Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că se caută soluţii pentru prevenirea "unui dezastru şi mai mare decât cel existent", în condiţiile în care 30 la sută din acoperişul instituţiei culturale a fost distrus, sâmbătă, din cauza viscolului.

O bucată de tablă de 80 de metri pătraţi din acoperişul Teatrului Evreiesc de Stat s-a desprins, sâmbătă, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, pompierii intervenind timp de câteva ore pentru remedierea situaţiei.

Maia Morgenstern a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că, în acest moment, cel mai mult contează "rapiditatea şi promtitudinea cu care se acţionează, ţinând cont că se prevede o nouă vijelie".

"În urma discuţiilor şi cu secretarii, şi cu juriştii, şi cu legea în mână, se caută soluţii. Asta nu pot să ascund şi mă face să sper, să cred, că lucurile îşi vor găsi o dezlegare. E vorba de rapiditatea şi găsirea de soluţii într-un ritm foarte alert pentru că situaţia e de urgenţă. Concret, mă gândesc că e vorba de o ordonanţă de urgenţă, de accesare de fonduri, de a nu se tergiversa soluţiile care se pot găsi în ceea ce priveşte legea", a spus Maia Morgenstern.

Întrebată dacă Primăria Generală şi-a oferit sprijinul pentru rezolvarea problemei de la Teatrul Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern a precizat că a trimis un memoriu primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. "Din surse, din felul în care reuşim să comunicăm, şi nu direct cu domnia sa, există promisiuni că da, se va întâmpla (Teatrul Evreiesc de Stat va primi ajutor de la Primăria Capitalei, n.r.). Am contactat Inspectoratul de Stat pentru Construcţii. Astăzi vor veni pentru a elabora o strategie. Ceea ce mă îngrijorează e timpul. Timpul care trece", a declarat directorul Teatrului Evreiesc de Stat.

De asemenea, Maia Morgenstern s-a întâlnit, luni, cu ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, pentru a discuta despre situaţia în care se află clădirea instituţiei în urma distrugerilor provocate de viscol.

"Ministrul Culturii şi-a oferit sprijinul pentru rezolvarea cât mai grabnică a situaţiei neplăcute de la Teatrul Evreiesc, solicitând Inspectoratului de Stat în Construcţii încheierea de urgenţă a procesului verbal de constatare a daunelor pentru a fi demarcate formalităţile necesare pentru reparaţii", se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

La finalul întâlnirii, ministrul Gigel Ştirbu a declarat: "Clădirea Teatrului Evreiesc de Stat nu se află în administrarea Ministerului Culturii, însă este un edificiu care adăposteşte o importantă instituţie culturală, astfel încât nu voi ezita să mă implic cu tot ce pot pentru soluţionarea acestei probleme".

Maia Morgenstern a mai declarat, pentru MEDIAFAX, că toate spectacolele sunt anulate, "pentru că există pericolul electrocutării", iar "scena se află sub o perdea de apă, care se infiltrează şi la subsol şi peste tot".

"Acum, evident, aştept avizul specialiştilor, dacă se poate sau nu intra în clădire, care sunt riscurile, pentru că nu te joci cu lucrurile astea", a completat actriţa.

Mai mult decât atât, Maia Morgenstern a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală arată "ca o cutie desfăcută, o cutie fără capac", 80 de metri pătraţi de acoperiş fiind distruşi, ceea ce înseamnă 30% din suprafaţa acestuia, potrivit procesului verbal făcut de cei de la echipa specială de intervenţii.

Directorul Teatrului Evreiesc de Stat a menţionat că Primăria Capitalei ştia de situaţia în care se află clădirea instituţiei de spectacole, spunând că incidentul care a avut loc sâmbătă s-ar putea numi "Cronica unei prăbuşiri anunţate".

"Lucrurile trenează. Nu ştiu de ce trenează de atâta vreme. Primarul General al Capitalei (Sorin Oprescu, n.r.), în urmă cu vreun an, a fost în Teatru Evreiesc, a luat notă, a fost impresionat, după propriile sale mărturisiri, de starea acestui monument istoric şi când spun lucrul ăsta nu mă hazardez. Am documente din partea Oficiului Monumentelor Istorice, în care există atestatul că imobilul Teatrului Evreiesc de Stat este un monument istoric", a precizat actriţa.

De asemenea, Maia Morgenstern a declarat că au mai existat astfel de incidente. La un moment dat, s-a prăbuşit un coş de aerisire, iar autorităţile au fost informate despre această situaţie. Îngrijorător este, potrivit actriţei, că pot exista victime în astfel de situaţii, mai ales că în apropiere se află şi o grădiniţă.

În urma incidentului de sâmbătă nu au fost victime, însă "au zburat bucăţi de acoperiş pe caldarâm".

"Eram acolo mai mulţi artişti, ne pregăteam să întâmpinăm spectatorii", a mai spus directorul Teatrului Evreiesc de Stat.

Potrivit site-ului instituţiei, clădirea Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti datează din ultima decadă a secolului al XIX-lea. Doctorul Iuliu Barasch, care cumpărase terenul, intenţiona iniţial să construiască aici o clinică. Terenul era situat în inima unui cartier evreiesc bucureştean, unde, spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea trăiau în jur de 300.000 de evrei. După câţiva ani aici s-a construit totuşi nu o clinică, ci o casă de cultură.

La începutul anilor 1940, câţiva artişti, scriitori, şi muzicieni au înfiinţat Teatrul Evreiesc Baraşeum, pe scena căruia au evoluat, jucând în limba română, o seamă de cunoscuţi actori evrei, printre care Alexandru Finţi, Beate Fredanov, Willy Ronea, M. Bradu, N. Stroe, Mircea Crişan. În acea vreme, clădirea avea două săli: una la parter, unde se jucau piesele de teatru, şi o alta la etajul întâi, destinată spectacolelor de revistă.

În 1948 a fost înfiinţat Teatrul Evreiesc de Stat, iar între 1954-1955 clădirea a fost renovată în forma care s-a păstrat până astăzi.


 

Citește și: