Publicat

26

mai

2014

19:30

33731

vizualizări

Procurorul general Tiberiu Niţu ar fi vrut un Cod Penal care-l favorizează pe Voiculescu. Ce spune Curtea Constituţională

Procurorul general, Tiberiu Niţu, susţine, într-un document oficial, că legea penală mai favorabilă se determină folosind metoda denumită generic "metoda instituţiilor autonome". Adică, în viziunea lui Niţu, judecătorii trebuie să aleagă articole din vechiul şi noul Cod Penal cât mai favorabile infractorilor. Acest procedeu l-ar avantaja pe Dan Voiculescu, judecat pentru o fraudă de 60 milioane euro în dosarul privatizării ilegale a Institutului de Cercetări Alimentare. Curtea Constituţională a decis recent că metoda propusă de Niţu este neconstituţională. Interpretarea CCR arată că o astfel de interpretare juridică ar încuraja infractorii să comită mai multe infracţiuni deoarece ar urma să primească pedepse cu suspendare.

Procurorul general Tiberiu Niţu ar fi vrut un Cod Penal care-l favorizează pe Voiculescu. Ce spune Curtea Constituţională

Procurorul general, Tiberiu Niţu, susţine, într-un document oficial, că legea penală mai favorabilă se determină folosind metoda denumită generic "metoda instituţiilor autonome". Adică, în viziunea lui Niţu, judecătorii trebuie să aleagă articole din vechiul şi noul Cod Penal cât mai favorabile infractorilor. Acest procedeu l-ar avantaja pe Dan Voiculescu, judecat pentru o fraudă de 60 milioane euro în dosarul privatizării ilegale a Institutului de Cercetări Alimentare. Curtea Constituţională a decis recent că metoda propusă de Niţu este neconstituţională. Interpretarea CCR arată că o astfel de interpretare juridică ar încuraja infractorii să comită mai multe infracţiuni deoarece ar urma să primească pedepse cu suspendare.

La scurt timp după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală, procurorul General Tiberiu Niţu a transmis către Curtea Supremă o serie de concluzii prin care susţine că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată prin metoda instituţiilor autonome. Asta înseamnă că Tiberiu Niţu este de părere că articole sau părţi din articole din vechiul Cod Penal şi părţi din noua lege penală pot fi combinate în favoarea infractorilor.

Tiberiu Niţu şi-a argumentat astfel poziţia: "Interpretarea care consideră posibilă combinarea dispoziţiilor mai favorabile  cuprinse în legi diferite, cu condiţia însă ca această dispoziţie să privească instituţii de drept care au o relativă independenţă, putând fi aplicate autonom; în cazul unor asemenea instituţii, aplicarea legii penale, inclusiv identificarea acesteia, are loc distinct – criteriul aprecierii autonome. Conceptul de instituţie autonomă, respectiv  aria de cuprindere este, de asemenea, obiect de controversă. Considerând că această din urmă interpretare asigură funcţionalitatea legii  penale mai favorabile, este necesară precizarea noţiunii de instituţie autonomă". Consultă aici argumentaţia juridică a procurorului general

CCR îl contrazice pe Niţu

CCR a decis însă că metoda prin care se determina legea penală mai favorabilă este metoda globală. Adică, exact invers faţă de cum a susţinut Tiberiu Niţu. Potrivit legii, deciziile CCR sunt obligatorii. Decizia CCR este una extrem de importantă având în vedere că după intrarea în vigoare a noului Cod Penal nu era clar cum vor judeca magistraţii procesele atunci când trebuie să aplice legea penală mai favorabilă. În esenţă existau două opţiuni: ori utilizau în întregime legea veche sau legea nouă, ori amestecau bucăţi din cele două legi astfel încât să rezulte o lege penală mai favorabilă pentru inculpat. Acum CCR a decis că se va aplica prima variantă, adică aplicarea globală.

CCR: Judecătorii nu pot deveni leguitori

CCR spune că legea penală favorabilă nu poate fi determinată pe instituţii autonome, pentru că astfel se creează o a treia lege. Altfel spus, dacă judecătorul preia un articol din vechiul cod după care mai pune un articol din noul cod, practic, rescrie Codul Penal. Astfel, judecătorii devin din cei care aplică legea în leguitori, adică ar prelua atribuţiile Parlamentului. Iată cum explică CCR acest aspect:

►"În acelaşi sens, şi o parte a doctrinei recente a considerat că principiul „mitior lex” este greşit aplicat atunci când sunt combinate dispoziţiile mai favorabile infractorului cuprinse în legile penale succesive, cu rezultatul obţinerii unei „lex tertia”. Aceasta întrucât, prin selectarea şi îmbinarea dispoziţiilor penale mai blânde cuprinse în legile penale succesive, judecătorul nu se limitează la aplicarea legii penale, ci creează o lege penală proprie.

►Aşadar, prin acest procedeu combinatoriu, judecătorul îşi depăşeşte atribuţiile sale şi pătrunde nepermis în domeniul legislativului, realizând un abuz de putere, astfel că nu există niciun argument care să justifice îmbinarea a două sau mai multe legi penale. În sfârşit, se arată că o asemenea concepţie nu se poate sprijini nici măcar pe una sau mai multe dispoziţii din legea de punere în aplicare a noului Cod penal, cu privire la care se afirmă că ar îngădui acest hibrid normativ, întrucât legiuitorul nu îşi poate transmite, prin niciun act normativ, puterea sa legiuitoare în domeniul autorităţii judecătoreşti, rezultatul unei asemenea combinări neputând fi decât în contradicţie cu prevederile constituţionale" (sursa: Decizia CCR)

Cheia în care judecătorii CCR au deliberat asupra dezbaterii global vs. instituţii autonome a fost principiul propus de Noul Cod Penal. Judecătorii constituţionali au explicat că Noul Cod Penal vine cu o nouă filosofie: infractorul la prima infracţiune este pedepsit mai blând fiind acordate toate şansele ca în multe cazuri el să primească o pedeapsă cu suspendare, însă în cazul recidivei, infractorul primeşte automat un spor de pedeapsă. Adică s-a încercat ca prin noua lege penală să se introducă într-un fel atenuat principiul american al cumulului artimetic al pedepselor. La noi însă nu există un cumul ci dacă un infractor recidivează şi comite mai multe infracţiuni consecutiv primeşte automat un spor de pedeapsă. Iată şi explicaţia CCR:

►"Adoptarea noului Cod penal a fost impusă din punct de vedere teleologic de raţiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spaţiului comun de libertate, securitate şi justiţie, cât şi de noua filosofie penală a statului român. Din această perspectivă, actualul Cod penal consacră o viziune diferită faţă de vechiul Cod penal: deşi au fost preluate majoritatea faptelor penale ce se găseau şi în reglementarea anterioară, pedepsele aplicabile au fost semnificativ diminuate.

►Însă, din analiza de ansamblu a dispoziţiilor din noul Cod penal, se poate constata existenţa caracterului mai favorabil a unor instituţii din vechea reglementare, instituţii pe care doctrina le-a calificat ca fiind autonome. În această situaţie se găsesc, de exemplu, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, concursul de infracţiuni ori prescripţia specială. Astfel, pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în actualul Cod penal este impusă condiţia referitoare la pedeapsa aplicată care să fie de cel mult 3 ani, în timp ce potrivit Codului penal din 1969 pedeapsa aplicată putea să fie de 4 ani.

►De asemenea, în cazul concursului de infracţiuni, în actualul Cod penal se prevede că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă automat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în timp ce potrivit Codului penal din 1969 se aplica pedeapsa cea mai grea, care putea fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu era îndestulător, se putea adăuga un spor de până la 5 ani.

►Tot astfel, în situaţia prescripţiei, actualul Cod penal consacră în art.155 alin.(4) împlinirea termenului de prescripţie, indiferent de numărul întreruperilor, dacă s-au depăşit cu încă o dată termenele generale prevăzute de art.154, în timp ce în Codul penal din 1969, anterior modificării operate prin Legea nr.63/2012, prescripţia se socotea împlinită dacă se depăşeau termenele generale cu încă jumătate" sursa: Motivarea CCR

Din decizia CCR se desprinde şi concluzia că aplicarea legii penală mai favorabile ar anula filosofia Noului Cod Penal. Adică noul cod propune sancţiuni mai severe pentru cei care comit mai multe infracţiuni dar dacă aplicarea pe instituţii autonome a legii penale ar putea obliga judecătorii să aplice pesepse cu suspendare. Astfel că, pe lângă faptul că pedepsele au fost reduse ca şi cuantum, principiul instituţiilor autonome propus chiar şi de procurorul general Tiberiu Niţu ar putea face ca infractorii trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni să primească pedepse cu suspendare. Iată ce spune Curtea despre acest aspect:

►"Curtea consideră că intenţia legiuitorului nu trebuie şi nu poate fi ignorată. O atare concluzie nu neagă principiul aplicării legii penale mai favorabile care urmează a fi incident, însă nu prin combinarea dispoziţiilor din legile penale succesive, pentru că, în caz contrar, s-ar anula voinţa mai sus relevată care are în vedere ansamblul de norme ce au fost integrate organic într-un nou cod şi nicidecum dispoziţii ori instituţii autonome.

►Altfel spus, în caz de tranziţie, judecătorul este ţinut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, aşa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, aşa cum este cazul actualului Cod penal.

►Soluţia se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deşi fiecare cu o concepţie unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală. " Sursa: Motivarea CCR

În aprilie anul acesta Curtea Supremă în cadrul unui complet special a decis ca răspuns la o întrebare preliminară a unei instanţe că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituţii autonome. CCR spune în dispozitivul hotărârii publicate pe 20 mai că decizia Curţii Supreme şi-a încetat efectele după publicarea în Monitorul Oficial a propriei decizii. Pe, româneşte decizia CCR a bate decizia Curţii Supreme.

Voiculescu ar putea beneficia de metoda instituţiilor autonome

Dacă judecătorii care deliberează în dosarul de corupţie al lui Dan Voiculescu vor ignora decizia CCR, ei ar putea să decidă în următoarele luni că dosarul ICA în care apare fondatorul Partidului Conservator s-a prescris. Faptele de care Dan Voiculescu este acuzat se prescriu în 2018 dacă legea penală este aplicată prin metoda globală. Dacă judecătorii decid să aplice legea folosind instuţiile autonome, atunci dosarul lui Dan Voiculescu ar urma să se prescrie la finalul anului, au explicat mai mulţi experţi consultaţi de gândul. Dan Voiculescu este acum judecat de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Chimie Alimentară. În acest dosar, Voiculescu este acuzat de un prejudicu de 60 de milioane euro. Dosarul lui Dan Voiculescu va fi reluat pe 10 iunie.

Dezbaterea global vs. instituţii autonome

În sistem există şi acum o dezbatere privind două principii de drept. O parte a magistraţilor spun că legea penală trebuie aplicată integral, adică dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracţiunile comise pe prevederile vechii norme penale. Alte voci din sistem susţin aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că judecătorul să ia câte puţin din noul cod, dar şi din vechiul cod.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal a apărut o dezbatere în sistemul judiciar privind două concepte de aplicare a legii mai favorabile: aplicarea globală versus aplicarea pe instituţii.

Aplicarea globală a legii mai favorabile înseamnă următoarele: în cazul în care există într-o perioadă scurtă de timp o schimbare a codului penal pentru fiecare speţă se va aplica în totalitate acel cod care îi este mai favorabil inculpatului.

Aplicarea legii penale pe instituţii autonome a fost definită de judecătoarea Cristina Rotaru de la Curtea Supremă astfel: „într-o speţă dată se va face o evaluare privind legea penală mai favorabilă pentru fiecare instituţie incidentă în parte şi se va dispune în consecinţă, astfel încât în aceeaşi hotărâre judecătorească vom putea regăsi dispoziţii din vechea lege penală şi din noua lege penală”.

Definiţia legii penale mai favorabile în viziunea CCR aplicarea globală: Potrivit primei opinii, legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile şi, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. Principiul care fundamentează această orientare doctrinară şi jurisprudenţială este cel conform căruia legile se compară, dar nu se combină.

Viziunea CCR asupra legii penale mai favorabile - aplicarea pe instituţii autonome:  Susţinând această soluţie, doctrina şi jurisprudenţa au relevat că o combinare a dispoziţiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă şi duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia), consecinţă inadmisibilă, deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu le revine, intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţie FĂRĂ PRECEDENT a premierului Slovaciei. Scandalul capătă proporţii neaşteptate iniţial: acuzaţii incredibile la adresa Germaniei şi a Italiei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info