Maria Bîrnaure
1320 vizualizări 29 mar 2018

UPDATE: La solicitarea Gândul, Ministerul Sănătăţii a transmis că în urma publicării proiectului pe site-ul instituţiei au fost primite observaţii şi propuneri din partea tuturor actorilor din sistemul sanitar şi că acestea urmează să fie analizate şi luate în calcul „în măsura în care se consideră necesare”. 

„În urma postării pentru transparenţa decizională a proiectului de Lege privind exercitarea profesiilor în sistemul de sănătate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, au fost înregistrate numeroase propuneri şi observaţii din partea sindicatelor sau organizaţiilor profesionale de profil, inclusiv din partea Ordinului Biochimistilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România. Propunerile şi observaţiile înregistrate sunt în faza de analiză, urmând a fi preluate în măsura în care se consideră necesare”, transmite Ministerul Sănătăţii. 

 

Proiectul de lege intitulat „Lege privind exercitarea profesiilor în sistemul de sănătate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România”, are în vedere reglementarea tuturor profesiilor din sistemul medical românesc, incluzând aici profesiile de biochimist, biolog şi chimist. Problema din spatele acestui proiect este absenţa sintagmei „având competenţa de a efectua analize de laborator”, absenţă care va permite angajarea într-un laborator medical a oricărui absolvent cu „titlu de calificare în biochimie, biologie şi chimie”, fapt care nu este în concondanţă cu siguranţa pacienţilor. 

Articolul 780 de la capitolul V („Exercitarea profesiei de biochimist, biolog sau chimist”) arată, la litera a) că profesia de biochimist, biolog sau chimist se exercită pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art. 764 alin. (2) care îndeplinesc, printre altele, următoarea condiţie: „deţin un titlu de calificare în biochimie, biologie sau chimie”. Astfel, legislaţia actuală, care prevede că, pentru a lucra într-un laborator de analize medicale, o persoană trebuie să deţină, pe lângă diploma de licenţă (3, 4, 5 ani) şi un document care demonstrează că are „competenţa de a efectua analize de laborator”, adică un masterat în domeniul laboratoarelor medicale. Potrivit legii educaţiei, art. 154 „masteratul profesional oferă competenţă”. 

PROIECTUL DE LEGE POATE FI CONSULTAT AICI

Cum s-a putut strecura o asemenea eroare într-un proiect menit să îmbunătăţească legislaţia românească din domeniul medical? Reprezentanţii Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR), organizaţia profesională care avizează competenţa profesională în vederea autorizării de către Ministerul Sănătăţii a specialiştilor biochimişti, biologi şi chimişti din laboratoarele medicale, a trimis propuneri de modificare a proiectului de Lege, în termenul legal, fără a primi vreun răspuns, sesizând Ministerul cu privire la anomalia din acest act normativ. OBBCSSR este o organizaţie similară Colegiului Medicilor, care funcţionează de 14 ani în România. 

„Juriştii noştri au refuzat 77 de dosare de înscriere pentru a practica profesiile în laboratorul de analize medicale ale unor absolvenţi care nu îndeplinesc cerinţele legale, pentru că erau absolvenţi de inginerie petrolieră, absolvenţi de inginerie textilă. absolvenţi de ecologie şi protecţia mediului sau, dacă erau absolveţi de biologie cu diplomă de licenţă în biologie-chimie, aveau program de mater în cosmetică, în medicamente, programe de master care nu au nicio legătură cu a profesa, a lucra, a valida, a semna şi parafa buletine de analize medicale. Rolul nostru este acesta, de a menţine la un nivel înalt competenţa celor care poartă responsabilitatea corectitudinii rezultatelor analizelor medicale”, explică Constanţa Popa, chimist medical principal, preşedinte al OBBCSSR, situaţia actuală din sistemul medical în ceea ce priveşte avizarea celor care ajung să lucreze în laboratoarele de analize medicale. 

Această situaţie poate interveni şi schimba o regulă care există în România încă din anul 1933, atunci când Legea Sanitară şi de Ocrotire stipula, la Art. 137, că în laboratoarele de analize trebuie să lucreze medici, farmacişti diriginţi sau chimişti de laborator specializaţi. 

„Încă din 1933, există Lege Sanitară şi de Ocrotire, care spune clar cine are dreptul să facă analiză pentru pacient, şi anume, un chimist specializat. Întrebarea noastră, ca şi specialişti, este, dacă în 1933 trebuia să demonstrăm că suntem specializaţi să efectuăm analize medicale pentru pacienţi, de ce în 2018, în proiectul afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, este absentă cerinţa demonstrării competenţei de a efectua analize de laborator?”, declară preşedintele OBBCSSR. 

Reprezentanţii OBBCSSR au fost consultaţi, după ce a fost publicat proiectul de Lege pe site-ul Ministerului, pentru dezbatere publică. Organismul a răspuns solicitării primite prin e-mail, trimiţând punctul de vedere şi propunerile de urgenţă, atrâgând atenţia asupra aspectelor problematice din proiectul de Lege, cu toate că, potrivit legislaţiei în vigoare, atunci când a fost elaborat priectul, OBBCSSR ar fi trebuit să fie unul dintre organismele care să participe la elaborarea respectivului act normativ. Reprezentanţii Ordinului au aşteptat să fie chemaţi la consultări, unde urmau să explice punctul lor de vedere, ca specialişti în domeniul respectiv. „Nu ne-a chemat nimeni, fapt pentru care am trimis 12 adrese Ministerului Sănăţii, la diferite direcţii. Nimeni nu ne-a chemat să audă punctul de vedere. Am aflat că proiectul de Lege îşi urmează traseul legislativ”, susţine preşedintele OBBCSSR. 

80% dintre diagnosticele medicale sunt puse pe baza rezultatelor analizelor medicale

Importanţa unui buletin de analize medicale corect este relevată de datele care arată că 8 din 10 diagnostice sunt puse în urma rezultatelor analizelor medicale. Identificarea unei patologii se face întotdeauna pe baza analizelor specifice, iar urmarea unui tratament stabilit şi administrat fără aceste investigaţii prealabile poate avea consecinţe grave, susţin specialiştii. Din acest punct de vedere, este foarte important ca rezultatele analizelor medicale să fie intocmite corect de către personalul medico-sanitar competent. 

În prezent, specialiştii despre care vorbim au competenţa profesională de a furniza analize de laborator, demonstrată cu documentele necesare - diplome de licenţă în chimie/biologie, cursuri postuiversitare, programe de master, experienţă, doctorate în domeniu. Aceştia pot elibera sub parafă şi semnătură rezultate ale analizelor pe baza cărora se pun peste 8 din 10 diagnostice medicale. 

Dacă în momentul de faţă în sistemul public de sănătate se pot angaja doar absolvenţi care au certificat de membru al OBBCSSR, acelaşi lucru întâmplându-se, în mare parte, şi în mediul privat, acolo unde angajatorul preferă tot astfel de specialişti, dacă proiectul de Lege amintit mai sus va fi votat şi va intra în vigoare, această obligaţie a existenţei avizului oferit de OBBCSSR va dispărea. 

„Considerăm că impactul este major asupra pacientului, pentru că, dacă elimini competenţa specialistului şi nu mai am un specialist competent, rezultatul acela va fi sau nu va fi corect?”, arată Constanţa Popa.

Aşadar, dacă proiectul de Lege existent pe site-ul Ministerului Sănătăţii va fi aprobat, rezultatele analizelor ce stau la baza diagnosticului medical vor putea fi semnate şi parafate de absolvenţi care nu au competenţa necesară, diminuând astfel calitatea actului medical. 

OBBCSSR şi asociaţiile care reprezintă pacienţii din România vor să acţioneze Statul în judecată

„Suntem de acord cu profesioniştii şi dorim să avem un filtru în acordarea acelui drept de practică şi să nu vină orice absolvent de facultate, indiferent de specialitate, în afară de cea medicală, să efectueze analize medicale. Nu ne dorim acest lucru. Noi am mai câştigat atunci când oncologia medicală a fost scoasă de la rezidenţiat, în 2008, şi am acţionat Statul în judecată şi am recâştigat această specializare la rezidenţiat. Aşa vom face şi acum, atât timp cât ei nu acceptă o colaborare şi o discuţie sinceră cu profesioniştii. Altfel, tensiunea socială va creşte zi de zi”, declară Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. 

De asemenea, în ceea ce priveşte legalitatea elaborării acestui proiect de Lege, avocatul Dan Cimpoeru a explicat că OBBCSSR ar fi trebuit să fie, potrivit legislaţiei în vigoare, parte componentă a grupului de elaborare a proiectului de Lege privind exercitarea profesiilor în sistemul de sănătate.

„Suntem din nou într-o situaţie paradoxală, în care în loc să mergem la corpul profesional din Sănătate să ne rezolvăm problemele, vom fi din nou nevoiţi să mergem în Justiţie. Suntem într-o situaţie paradoxală în care avem o lege în vigoare, 460 din 2003, care prevede, mai mult decât limpede, faptul că Ordinul, adică organismul profesional care se ocupă de tot ce înseamnă pregătire profesională, gestionare, urmărire, a oamenilor profesionişti din acest domeniu, colaborează cu Ministerul Sănătăţii pentru elaborarea reglementărilor ce privesc această profesie. Asta spune legea în vigoare din 2003”, explică Dan Cimpoeru. 

Lipsa acestei colaborări şi a deschiderii din partea Ministerului Sănătăţii se perpetuează, în ciuda faptului că şi Curtea Constituţională a reglementat colaborarea dintre instituţii, lansând conceptul de loialitate în ceea ce priveşte conlucrarea în cazul elaborării unor proiecte normative. 

„La elaborarea acestui proiect Ministerul nu întreabă Ordinul, cel care gestionează acest domeniu, cum anume să o facă. Ministerul mimează, practic, colaborarea la care este obligat, repet, de Lege. Legea impune colaborarea. Colaborarea presupune ca împreună, Minister şi organism profesional, să elaboreze acest proiect. Lucrul acesta a fost soluţionat şi tranşat şi de către Curtea Constituţională, care foloseşte un concept nou, principiul loialităţii în ceea ce priveşte colaborarea între instituţiile publice. Adică, ele nu trebuie doar să mimeze această colaborare, ci chiar trebuie să o facă, să facă o lege tot mai bună”, completează avocatul Dan Cimpoeru. 

În aceste condiţii, în lipsa explicaţiilor şi refuzului colaborării între instituţii, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR) alături de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), vor acţiona în judecată Statul, pentru nerespectarea prevederilor legale şi a drepturilor pacienţilor. 

În ceea ce priveşte motivele care stau la baza acestei reglementări, care urmează să fie votată şi, eventual, adoptată, Gândul a transmis o solicitare către Ministerul Sănătăţii, cerând un răspuns oficial în acest sens. 

Citește și: