Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
3101 vizualizări 1 iun 2015

Comisia Europeană va cere autorităţilor române  mai multe explicaţii în legătură cu proiectul gropii de gunoi ecologice din Pasul Mestecăniş, în contextul în care instituţiile naţionale responsabile în acest caz au informat la Bruxelles că proiectul îndeplineşte toate cerinţele europene şi că "nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării" pe acest proiect.

"Toate proiectele trebuie să respecte legislaţia de mediu în ceea ce priveşte evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autorităţile publice şi de mediu la nivel local şi naţional trebuie să fie consultate pentru a se obţine toate acordurile şi autorizaţiile necesare şi trebuie să fie organizate consultări publice ale populaţiei în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate şi implementate măsuri de corecţie pentru a echilibra efectele negative. În cazul specific al proiectului din judeţul Suceava, am înţeles de la autorităţile naţionale responsabile că au fost îndeplinite toate cerinţele în acest sens şi că nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa şi vom adresa mai multe întrebări autorităţii naţionale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului şi vom cere să se ia toate măsurile de corecţie necesare", se arată într-un răspuns pentru gândul al purtătorului de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.

Un prim pas a fost făcut luni dimineaţă de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care a recţionat în scandalul gropii de gunoi ecologice, ca urmare investigaţiei jurnalistice realizate de gândul şi a unei solicitări trimise către Comisia Europeană. Concret, Corina Creţu i-a cerut ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, prin intermediul unei scrisori deschise, "să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor". Aceasta şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin, prin crearea acestui depozit de deşeuri.

Click pentru a citi integral scrisoarea Corinei Creţu

"Noi am primit de la dumneavoastră şi de la ONG-uri câteva solicitări să analizăm acest proiect specific şi am trimis această scrisoare ca să mă alătur cetăţenilor români şi instituţiilor care au atras atenţia cu privire la construirea acestui depozit ecologic de deşeuri. Este un proiect deja aprobat şi autorităţile naţionale au transmis Comisiei Europene că s-au respectat toate standardele legate de mediu şi au fost luate şi toate autorizaţiile, dar, din moment ce există aceste sesizări, probabil că această condiţionalizare a ONG-urilor şi a populaţiei nu a avut loc la modul cel mai riguros cu putinţă", a declarat Corina Creţu, contactată telefonic de gândul.

Potrivit acesteia, responsabilitatea proiectului revine autorităţilor naţionale. "Noi nu putem decide de la Bruxelles care să fie amplasamentul unor depozite de deşeuri", a subliniat comisarul european pentru politică regională.

Corina Creţu: Există "mai multe aberaţii" în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene

Aceasta a salutat dezvoltarea în România a unui sistem de depozite ecologice de gunoaie, însă a precizat că, în calitate de comisar european, are responsabilitatea de a se asigura că "nu se distruge peisajul alpin prin funcţionarea acestui depozit de deşeuri şi că, parctic, Carpaţii nu sunt afectaţi în niciun fel".

"Nu ştiu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări... Înţeleg şi eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deşeurilor pentru tot judeţul. Important este să vedem dacă legislaţia europeană de mediu în vigoare şi obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deşeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislaţie de mediu şi să evalueze efectele asupra mediului. Practic, autorităţile publice la nivel local şi naţional ar trebui consultate înainte de obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare. Există o condiţionalitate ex ante privind consultările publice ale populaţiei în primele faze de dezvoltare a proiectului şi aici mă tem eu că nu s-a respectat legislaţia, pentru că dacă populaţia ar fi fost informată şi consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament", a mai spus Corina Creţu.

În continuare, aceasta a precizat că, în funcţie de răspunsurile pe care le va primi de la ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, va analiza împreună cu cei de la DG Regio "dacă este cazul să le solicităm autorităţilor române să retragă sau nu proiectul".

"Nu am primit până acum într-un alt caz atâtea solicitări de revizuire a proiectului şi tocmai de aceea i-am acordat această atenţie specială", a adăugat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, pentru gândul.

Aceasta a precizat că singura solicitare pe care a făcut-o de când este comisar european pentru retragerea unui proiect finanţat cu bani europeni viza un hotel de cinci stele din Creta care, deşi răspundea tuturor standardelor, nu era necesar pentru Grecia în prezent.

Potrivit acesteia, există "mai multe aberaţii" în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene. "Am văzut şi acel caz de la Fântânele, o casă de bătrâni făcută cu fonduri europene care nu este locuită pentru că nu au bani pentru întreţinere şi plata personalului. Am lansat o investigaţie să vedem în ce măsură se pot implica autorităţile. Este aberant ca fondurile europene să fie cheltuite pe proiecte foarte bune după care să se renunţe", a conchis Corina Creţu.

În urmă cu două săptămâni, gândul a început să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. V-am prezentat povestea lui Aristide Maxim, care nu renunţă la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susţin. V-am prezentat, de asemenea, explicaţiile autorităţilor, care pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se de corupţie,  dar şi cum oamenii au fost minţiţi, nu au fost consultaţi, iar celor care au întrebat de acest proiect li s-a spus că se face „un supermarket”. Totodată, aţi putut vedea cum văd turiştii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniş, iar fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a declarat, la Gândul LIVE, că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniş nu a fost oportună. Toma Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a anunţat că, în prezent, face o "analiză serioasă" împreună cu Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean Suceava a tuturor problemelor ridicate şi de gândul şi de cetăţenii din zonă pentru "a se găsi cele mai bune variante" legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunţe în 30 de zile. Gândul a lansat şi petiţia publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Până în prezent, 26.000 de oameni au semnat petiţia şi au distribuito de peste 7.800 de ori.

Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

Apicultorul Aristide Maxim: "Nu au ţinut cont de noi, acele dezbateri publice le-au făcut doar pe hârtie"

Aristide Maxim, apicultorul pensionar, fost inginer, care s-a ridicat împotriva gorpii şi a reuşit să convingă mai mulţi săteni să intenteze proces pentru oprirea proiectului din vârful muntelui, finanţat cu bani europeni, este revoltat că autorităţile române au transmis la Bruxelles că localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş au fost consultaţi.

"Este aceeaşi măgărie pe care o susţin, tocmai împotriva căreia noi ne-am revoltat pentru că noi am fost aceia care am strigat tot timpul 'Fraţilor, nu e bine'. Nu au ţinut cont de noi, pentru că acele dezbateri publice pe care ei susţin că le-au făcut, le-au făcut doar pe hârtie. Ne-au anunţat târziu, eu vă spun, că am fost tot timpul cu urechile ciulite să văd când se întâmplă, ca să merg personal să pun problema la judeţ. Asta se întâmpla prin 2009 - 2010. Ori, ei au făcut-o prin hârtii, prin procese verbale pe care le-au întocmit oricum. Noi, din punct de vedere al cetăţenilor, am avut şedinţe aici, iar domnul primar Bogdan Codreanu era informat de situaţia că cetăţenii nu sunt de acord. El trebuia să transmită mai departe, dar nu a făcut-o", a declarat Aristide Maxim pentru gândul. ca urmare a răspunsului primit de la Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, "toţi ăştia de la noi (conducerea primăriei Pojorâta pe păşunea căreia se construieşte groapa de gunoi ecologică n.r.) şi cei care conduc judeţul au lucrat tacit, sunt nişte fripturişti".

Gândul v-a demonstrat în materialele trecute cum autorităţile locale din Pojorâta au omis să consulte populaţia cu privire a acest proiect, iar în unele cazuri au făcut-o prea târziu.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea  drumului  european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenţii de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitaţiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turişti străini şi români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcţionării, şase maşini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniş, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menţionat că şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure şi ciupercile şi au distrus şi o bună parte din păşunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puţin de 1.000 de metri de o serie de locuinţe din satele Valea Putnei şi Mestecăniş şi de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani şi cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată şi în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova şi Transilvania.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava - proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, Aristide Maxim a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

Imagine de pe şantier

Citește și: