Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
14892 vizualizări 27 mai 2015

Gândul v-a prezentat săptămâna trecută radiografia unei „crime ecologice”: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniş din Bucovina, una dintre puţinele "guri de rai" fără poluare şi cu peisaje de vis, care anual atrage circa două milioane de turişti români şi străini. Gândul a lansat şi petiţia publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, autorităţilor locale, precum şi Comisiei Europene, care finanţează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările şi să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniş. Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

Lucia Varga, fost ministru al Apelor şi Pădurilor: "Mă mir cum o autoritate de mediu a dat acolo un acord de mediu"

Invitată miercuri seara la Gândul LIVE, fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a declarat că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniş nu a fost oportună.

"DSP-ul şi toate celelalte instituţii trebuia să cunoască toate riscurile din zona respectivă... Eu, totuşi, mă mir cum o autoritate de mediu a dat acolo un acord de mediu în loc să găsească o fostă carieră, să găsească un loc deja afectat de o activitate economică pe care deja să îl şi reabilitezi cu această ocazie şi să construieşti depozitul de deşeuri... Se pare că aşa rău cum a fost avizul acela, nu a fost respectat, pentru că este afectată şi altă porţiune în afară de zona depozitului", a declarat Lucia Varga.

Potrivit acesteia, pentru a se evita "repetarea unor astfel de cazuri", precum amenajarea unei gropi de gunoi în vârful muntelui, trebuie modificată legea, ea afirmând că va propune un amendament la un proiect de lege aflat deja în Parlament prin care să se interzică astfel de gropi de gunoi, fie şi ele ecologice, în zone cu potenţial turistic ridicat.

Lucia Varga consideră că actualul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, ar trebui să trimită la şantierul din Pasul Mestecăniş Corpul de Control pentru a vedea situaţia la faţa locului şi a analiza dacă sunt instituţii vinovate de parcurgerea procedurilor şi pentru a se lua, astfel, măsuri în cauză.

"Nu este târziu să fie oprit. Trebuie văzut dacă se poate opri, pentru că este un proiect din fonduri europene şi dacă se poate limita ca efect asupra zonei respective construcţia acestui depozit", a mai spus fostul ministru al Apelor şi Pădurilor.

ANP "analizează serios" groapa. Unde sunt problemele în opinia şefului Toma Petcu

Invitat la rândul său în emisiune, Toma Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, afirmă că investiţia de la Suceava, din vârful muntelui, este una oportună. "Practic, toată zona de vest a judeţului Suceava este o zonă turistică. Oriunde s-ar fi ales în zona respectivă sunt convins că ar fi fost aceleaşi aspecte", a afirmat el la Gândul LIVE.

Dacă un asemenea proiect s-ar fi derulat, însă, la Poiana Braşov, situaţia ar fi fost alta. "Sigur nu se pune problema amplasării unei gropi de gunoi lângă Poiana Braşov sau în altă parte, dar pentru Suceava, în momentul anului 2009, a fost singura variantă pe care au găsit-o", a adăugat Toma Petcu. Acesta a reiterat ce a susţinut şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, în cadrul investigaţiei gândul:  renunţarea la proiect ar însemna pierderea finanţării europene în valoare de 6,3 milioane de euro, fără TVA, acordată numai pentru construirea acestei gropi.

Toma Petcu, ;eful ANPM// Sursa Foto: stirigiurgiu.ro

Toma Petcu a afirmat că, în prezent, face o "analiză serioasă" împreună cu Garda de Mediu şi Consiliul Judeţean Suceava a tuturor problemelor ridicate şi de gândul şi de cetăţenii din zonă pentru "a se găsi cele mai bune variante" legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunţe în 30 de zile.

"Probabil că eu, personal, dacă aş fi fost preşedintele Consiliului Judeţean în 2009 al judeţului Suceava, în mod sigur nu aş fi agreat amplasarea gropii pentru această zonă şi aş fi insistat să găsim un alt amplasament", a adăugat el, afirmând că la nivelul protecţiei mediului nu există probleme legate de viitoarea groapă ecologică. "Sunt probleme de turism", a conchis el.

Florin Grădinaru: "Ştim ce înseamnă în România gropi de gunoi aşa zise ecologice şi cum arată după câţiva ani. Cu siguranţă toată acea zonă va fi compromisă"

Invitat la rândul său la emisiunea Gândul LIVE, inginerul silvic Florin Grădinaru, preşedintele asociaţiei ecologice Biosilva, care în ultimele zile a început să strângă semnături în stradă în judeţul Suceava pentru oprirea gropii ecologice de gunoi, a vorbit despre efectele dezastruoase pe care le are acest proiect:

"Noi am început demersul destul de târziu, dar nu credem că este imposibil să stopăm acest proiect în Pasul Mestecăniş. În primul rând, s-a afectat toată zona ca urmare a  construcţiei. S-a depăşit şi perimetrul de construcţie prevăzut în acordul de mediu, acolo va fi un dezastru ecologic din punctul nostru de vedere. Ştim ce înseamnă în România gropi de gunoi aşa zise ecologice şi cum arată după câţiva ani. Cu siguranţă toată acea zonă va fi compromisă", a afirmat Florin Grădinaru.  Potrivit unui sondaj efectuat de asociaţia acestuia, circa 80% din locuitorii din zona Pojorâta - Mestecăniş se opun construirii gropii ecologice de gunoi.

Gândul v-a prezentat, săptămâna trecută, povestea lui Aristide Maxim, care nu renunţă la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susţin. V-am prezentat, de asemenea, explicaţiile autorităţilor, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar şi cum văd turiştii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniş.

Gândul vă invită să semnaţi petiţia şi să o distribuiţi prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună şi în număr cât mai mare vom reuşi să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetăţenilor.

În cinci zile de la lansare, petiţia Gândul a strâns peste 22.000 de susţinători şi a fost distribuită de aproape 7.000 de ori.

În tot acest timp, numeroşi cititori au comentat despre situaţia creată în Pasul Mestecăniş.

„Dacă vrei ecologic, reciclezi! E absurd să spui "groapă de gunoi ecologică"! De ce e ecologică? Pentru că e în vârf de munte?? Pentru că poluezi o zonă mai puţin poluată? Sau poate pentru că peste nu mult timp vă veţi plânge că avem prea mulţi urşi gunoieri şi nu numai...groapa asta ecologică e la fel de absurdă ca şi "energia verde" procurată din distrugearea pâraielor de munte", ne-a scris fotograful Tudor Buzle pe pagina de Facebook gândul.

Un alt cititor crede că groapa de gunoi de fapt nu va fi construită, ci că acesta este o şmecherie a autorităţilor locale de a face rost de un teren. Teoria sa se bazează pe ideea că, totuşi, nimeni nu poate fi „atât de idiot” încât să facă o groapă de gunoi în vârful unui munte.

„Groapa de gunoi nu o să fie construită însă pe locul dezgolit o să răsară o staţiune turistică a nu ştiu cui şmecher. Ăsta probabil a fost planul de la bun început. Nu cred că e cineva atât de idiot să construiască groapa de gunoi acolo ci doar s-au folosit de banii europeni să amenajeze terenul”, scrie cititorul gândul.

„Trebuie să fii ori cretin, ori inconştient ca să promovezi o astfel de lucrare în inima acestui minunat peisaj de munte! De unde se vede că mai există primari sau directori neprofesionişti sau semidocţi”, este virulent Adrian Frimu, un alt cititor gândul.

Petiţia gândul a fost distribuită şi de europarlamentarul Monica Macovei, pe pagina sa de Facebook, unde a adunat aprecierile a peste 1900 de persoane şi de unde alţi aproape 1.000 au redistribuit-o.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul  de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea  drumului  european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenţii de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitaţiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turişti străini şi români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcţionării, şase maşini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniş, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menţionat că şantierul gropii de gunoi a rupt păşunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure şi ciupercile şi au distrus şi o bună parte din păşunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puţin de 1.000 de metri de o serie de locuinţe din satele Valea Putnei şi Mestecăniş şi de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani şi cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată şi în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova şi Transilvania.

Imagine de pe şantiert

Groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniş, radiografia unei crime ecologice

Această „crimă ecologică” afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autorităţile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost minţiţi: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”.

Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, este unul dintre puţinii oameni care au curaj să-şi apere muntele. Se luptă cu autorităţile şi abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiţii „se ascund după gard”. „Este şi dezinteres, ştiţi cum este românul în ziua de azi, aşteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze şi el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, şi dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava - proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

Citește și: